Botezul le permite credincioșilor să fie una în Cristos[2009-03-21]La ora 10, în ziua de sâmbătă, 21 martie 2009, Papa Benedict al XVI-lea a celebrat Liturghia la Biserica Sf. Paul din Luanda, Angola. Construită de către părinții capucini în 1935, biserica este proprietatea salezienilor începând din 1982. La ceremonie au participat Episcopi, preoți, persoane consacrate, membri ai mișcărilor eclesiale și cateheți din Angola și Sao Tome. 'Sfântul Pavel, patronul orașului Luanda și al acestei splendide biserici', a spus Sfântul Părinte în predica sa, 'ne vorbește din experiența personală' despre Dumnezeu bogat în milostivire. 'Sunt foarte bucuros să fiu astăzi în mijlocul vostru, tovarăși ai mei de lucru în via Domnului; de aceasta vă ocupați cu grijă zilnic pregătind vinul Milostivirii divine și vărsându-l apoi pe rănile poporului vostru atât de încercat'.Evenimentul decisiv din viața Apostolului Neamurilor, a arătat Papa Benedict al XVI-lea, 'a fost întâlnirea cu Isus, când mergea pe drumul Damascului... Apostolul l-a văzut pe Isus înviat, adică pe omul în starea lui perfectă. Deci are loc în el o inversare a perspectivei, și ajunge să vadă orice lucru plecând de la această stare finală a omului în Isus'. Papa a exclamat: '`Să ne grăbim să-l cunoaștem pe Domnul` înviat! Așa cum știți, Isus, om perfect, este și Dumnezeul nostru adevărat. În El, Dumnezeu a devenit vizibil ochilor noștri, pentru a ne face participanți la viața Sa divină. În acest fel, este inaugurată cu El o nouă dimensiune a ființei, a vieții, în care este integrată și materia și prin intermediul căreia izvorăște o lume nouă'. Această nouă dimensiune 'ajunge la fiecare dintre noi prin intermediul credinței și al Botezului. Într-adevăr, acest sacrament este moarte și înviere, transformare la o viață nouă, până într-acolo încât persoana botezată poate să afirme cu Pavel: `Nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăiește în mine`. Eu trăiesc, dar deja nu mai sunt eu. Într-un anumit fel, îmi este luat eu-l meu, și integrat într-un EU mai mare; am încă eu-l meu, dar transformat și deschis către alții prin intermediul introducerii mele în Altul: în Hristos, câștig noul meu spațiu de viață'. Papa a mers cu gândul 'în urmă cu cinci sute de ani, adică în anii 1506 și următorii, când pe aceste pământuri, atunci vizitate de portughezi, a fost construit primul regat sub-saharian creștin, datorită credinței și hotărârii regelui Dom Afonso I Mbemba-a-Nzinga, care a domnit din anul 1506 până în 1543, an în care a murit; regatul a rămas în mod oficial catolic din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea, cu un ambasador propriu la Roma'. 'Vedeți cum două etnii atât de diferite - cea bantă și cea lusitană - au putut să găsească în religia creștină o platformă de înțelegere, și s-au angajat apoi pentru ca această înțelegere să dureze cât mai mult, iar divergențele - care au existat, și încă grave - să nu separe cele două împărății! De fapt, Botezul face astfel ca toți credincioșii să fie una în Hristos'. Pontiful i-a îndemnat pe cei prezenți: 'Astăzi vă revine vouă, frați și surori... să-l oferiți pe Hristos înviat concitadinilor voștri. Mulți dintre ei trăiesc cu frica de spirite, de puterile nefaste de care se cred amenințați; dezorientați, ajung la punctul de a condamna copiii străzii și pe cei mai în vârstă, pentru că - spun ei - sunt vrăjitori. Cine poate merge la ei pentru a vesti că Hristos a învins moartea și toate acele puteri obscure? Se poate obiecta: `De ce nu îi lăsăm în pace? Ei au adevărul lor; și noi, al nostru. Să încercăm să conviețuim în mod pașnic, lăsând pe fiecare așa cum este, pentru ca să realizeze în cel mai bun mod propria autenticitate`'. 'Dacă noi suntem însă convinși și am trăit experiența că fără Hristos viața este incompletă, îi lipsește o realitate - chiar realitatea fundamentală -, trebuie să fim convinși și de faptul că nu facem nici o nedreptate nimănui dacă i-l prezentăm pe Hristos și îi dăm posibilitatea de a găsi, în acest fel, și adevărata sa autenticitate, bucuria de a fi aflat viața. Dimpotrivă, trebuie să o facem, este obligația noastră de a oferi tuturor această posibilitate de a ajunge la viața veșnică'. Papa a concluzionat: 'Domnul face din noi prietenii Săi, se încredințează nouă, ne încredințează Trupul Său în Euharistie, ne încredințează Biserica Sa. Și atunci trebuie să fim cu adevărat prietenii Săi, să avem aceeași simțire cu El, să voim ceea ce vrea El și să nu voim ceea ce El nu dorește... Să îmbrățișăm voința Lui, așa cum a făcut sfântul Pavel: `Căci dacă vestesc Evanghelia... stă asupra mea datoria. Căci, vai mie dacă nu voi binevesti!`' La sfârșitul Liturghiei, Sfântul Părinte a mers înapoi la Nunțiatura apostolică, unde a luat prânzul. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 864, Ultimul acces: 2026-07-31 20:26:52
|
Timp total: 0.03s...
[]:1