Giovanni Reale: Înțelepciunea antică[2005-08-06]"După părerea mea, toate relele de care suferă omul de astăzi au la rădăcina lor nihilismul", este afirmația filosofului Giovanni Reale (născut în 1931) pe care își bazează de fapt întreaga carte-invitație de întoarcere la "Înțelepciunea antică". Lucrarea filosofului italian a apărut recent la Editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuș, la colecția Aletheia, și poate fi comandată prin librăria "Presa Bună" găzduită de siturile Catholica.ro și Ercis.ro."Despre suferințele omului contemporan se vorbește în cărți, reviste, periodice și cotidiene", spune autorul în prefața cărții. "Abordările sunt, desigur, foarte diverse, atât în premisele de la care pornesc autorii lor și în concluziile pe care aceștia le trag, cât și în terapiile care, în unele cazuri, ne sunt propuse. Însă, după părerea mea, de puține ori se ajunge la adevăratul miez al problemei. Ca să mă exprim în termeni filosofici, arareori este individualizat în mod clar fundamentul ultim, adică rădăcina acelor suferințe, sau, atunci când este individualizat, este exprimat numai sau mai ales în manieră eluzivă și enigmatică." În viziunea lui Reale, rădăcina suferințelor este nihilismul descris de Nietzsche, nihilism care "în secolul XX s-a verificat". "O cură energică a acestor suferințe ar implica scoaterea lor din rădăcină, adică victoria asupra nihilismului prin recuperarea idealurilor și a valorilor supreme și depășirea ateismului, a acelei `ucideri a lui Dumnezeu` din care Nietzsche nu a ezitat să își creeze gloria. Aceasta nu este însă o operație ușoară, întrucât implică o adevărată revoluție spirituală." Reale propune întoarcerea la "înțelepciunea antică". "Nu este în nici un caz o întoarcere necritică la unele idei din trecut, ci asimilarea și fructificarea unor mesaje ale înțelepciunii antice, care, bine recepționate și meditate, pot, dacă nu vindeca, cel puțin alina suferințele omului de astăzi, corodând rădăcinile din care provin aceste dureri. Chiar dacă nu aveau tehnologia noastră, iar știința lor era mai degrabă speculativă și mai puțin `justificată empiric` decât cea de astăzi, anticii știau să studieze omul, sub anumite aspecte, mai mult și mai bine decât se face aceasta în zilele noastre, pentru că încercau să se miște nu numai la suprafața aparențelor, ci vizând fundamentele metafizice ale condiției umane." Lucrarea are zece capitole și un epilog. Iată titlul capitolelor: Reducționismul scientist al rațiunii; Ideologism și uitarea adevărului; Practicismul și productivismul tehnologic; Bunăstarea materială, surogat al fericirii; Răspândirea violenței; Pierderea sensului formei; Uitarea iubirii; Individualismul la limitele excesului; Pierderea semnificației scopului; Materialism și uitarea ființei. Epilogul poartă titlul "Două mesaje ale lui Platon pentru oamenii din toate timpurile". Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1691, Ultimul acces: 2026-04-17 12:27:06
|
Timp total: 0,38s...
[]:1