Intransigenţă faţă de păcate dar îngăduinţă faţă de persoane

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Intransigenţă faţă de păcate dar îngăduinţă faţă de persoane

[2010-03-22]

Iubiţi fraţi şi surori,
Am ajuns la Duminica a V-a din Postul Mare, în care Liturghia ne propune anul acesta episodul evanghelic al lui Isus care salvează o femeie adulteră de condamnarea la moarte (Ioan 8,1-11). În timp ce învaţă în templu, cărturarii şi fariseii aduc la Isus o femeie prinsă în adulter, pentru care legea mozaică prevedea uciderea cu pietre. Acei oameni îi cer lui Isus să o judece pe păcătoasă cu scopul de 'a-l pune la încercare' şi de a-l induce să facă un pas greşit. Scena este de o puternică încordare: de cuvintele lui Isus depinde viaţa acelei persoane, dar şi însăşi viaţa Sa. Acuzatorii făţarnici, de fapt, se prefac că lasă pe seama Sa judecata faptului, în timp ce în realitate tocmai pe El vor să-l acuze şi să-l judece.
Isus, însă, este 'plin de har şi de adevăr' (Ioan 1,14). El ştie ce este în inima fiecărui om, vrea să condamne păcatul, dar să-l salveze pe păcătos, şi să demaşte ipocrizia. Sfântul Evanghelist Ioan scoate în relief un amănunt: în timp ce acuzatorii îl întreabă cu insistenţă, Isus se apleacă şi începe să scrie cu degetul pe pământ. Observă Sfântul Augustin că acel gest îl arată pe Cristos ca legiuitor divin: de fapt, Dumnezeu a scris legea cu degetul Său pe table de piatră (cf. Comentariu la Evanghelia lui Ioan 33,5). Isus deci este Legiuitorul, este Dreptatea în persoană. Şi care este sentinţa Sa? 'Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea'.
Aceste cuvinte sunt pline de forţa dezarmantă a adevărului, care dărâmă zidul ipocriziei şi deschide conştiinţele la o dreptate mai mare, cea a iubirii, în care constă împlinirea deplină a oricărei porunci (cf. Romani 13,8-10). Este dreptatea care l-a salvat şi pe Saul din Tars, transformându-l în Sfântul Paul (cf. Filipeni 3,8-14). Când acuzatorii 's-au retras unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni', Isus, dezlegând-o pe femeie de păcatul său, o introduce într-o nouă viaţă, orientată spre bine: 'Nici eu nu te condamn. Mergi, şi de acum să nu mai păcătuieşti'. Este acelaşi har care îl va face pe Apostol să spună: 'Fac un singur lucru: dau uitării cele din urma mea şi tind la cele dinainte; cu ochii la ţintă, urmăresc răsplata la care Dumnezeu ne cheamă acolo sus în Cristos Isus' (Filipeni 3,14).
Dumnezeu doreşte pentru noi numai binele şi viaţa; El se îngrijeşte de mântuirea sufletului nostru prin intermediul slujitorilor Săi, eliberându-ne de rău cu Sacramentul Reconcilierii, pentru ca nimeni să nu se piardă, ci toţi să aibă posibilitatea de a se converti. În acest An al Preoţiei, doresc să îi îndemn pe păstori să îl imite pe Sfântul Paroh de Ars în ministerul Iertării sacramentale, pentru ca credincioşii să îi descopere însemnătatea şi frumuseţea şi să fie reînsănătoşiţi de iubirea milostivă a lui Dumnezeu, care 'ajunge până la a uita de bună voie păcatul, numai să ne ierte' (Scrisoarea de proclamare a Anului Preoţiei).
Dragi prieteni, să învăţăm de la Domnul Isus să nu îl judecăm şi să nu îl condamnăm pe aproapele. Să învăţăm să fim intransigenţi cu păcatul - pornind de la al nostru! - şi îngăduitori cu persoanele. Să ne ajute în aceasta Preasfânta Mamă a lui Dumnezeu care, scutită de orice păcat, este mijlocitoare de har pentru orice păcătos căit.
(Sursa: Radio Vatican)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 1025, Ultimul acces: 2026-07-28 20:22:09

Timp total: 0.03s...

[]:1