Sărbătoarea Botezului Domnului la Catedrala patriarhală[2011-01-06]Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va oficia, joi, slujba cea mare de sfințire a apei (aghiasma mare), la sărbătoarea Botezului Domnului, după Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală, începând cu ora 11,30, în fața Reședinței patriarhale.Potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, ca în fiecare an, în ajunul praznicului Botezului Domnului, în curtea Catedralei patriarhale a fost amplasată o cruce de gheață din lacul de lângă mănăstirea Cernica - de trei metri înălțime, împodobită cu flori, cetină de brad și busuioc. De asemenea, au fost pregătite vasele cu o capacitate de aproximativ 8.000 de litri de apă din fântâna Maicii Domnului - realizată printr-un foraj de mare adâncime de peste 180 metri, - în parcul Reședinței patriarhale. Apa sfințită va fi oferită miilor de credincioși care vor fi prezenți joi pe Dealul Patriarhiei. Anul trecut, peste 1.000 de credincioși ortodocși din București și împrejurimi - mireni, monahi și monahii, preoți și diaconi - au participat, pe Dealul Mitropoliei, de Bobotează, ziua Botezului Domnului, la slujba sfințirii Aghesmei celei mari. Credincioșii ortodocși, catolici și greco-catolici sărbătoresc, joi, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfințirii apelor. Sărbătoarea are semnificații diferite în cultul catolic și cel ortodox. În timp ce Biserica Ortodoxă celebrează în această zi botezul lui Iisus în râul Iordan de către proorocul Ioan Botezătorul, în Biserica Catolică de rit latin sărbătoarea Epifaniei Domnului amintește de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totuși, ambele Biserici celebrează pe 6 ianuarie recunoașterea lui Iisus ca Mesia. În credința ortodoxă, sărbătoarea reamintește de botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păși în viața publică. Potrivit tradiției, la Bobotează se săvârșește slujba de sfințire a apelor "Agheasma Mare", care are semnificația simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primește germenii noii creații, transfigurată prin sfințirea apelor). În tradiția noastră populară, în ziua Bobotezei, predomină practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare și de botezare a credincioșilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa râurilor și lacurilor, împușcăturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor și gospodăriilor. De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac farmece și descântece, se află ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anului ce vine și pentru holde. Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 1833, Ultimul acces: 2026-05-15 00:26:45
|
Timp total: 0,47s...
[]:1