Cateheza "Eu si familia mea" la Pildesti

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,31s...

Ştiri şi Evenimente

Cateheză "Eu şi familia mea" la Pildeşti

[2011-01-12]

Discuţiile s-au făcut în trei grupe, pentru ca astfel fiecare participant să îşi poată exprima părerea. Tinerii au răspuns la următoarele întrebări: 1. Ce înseamnă pentru tine familia? Ce rol are în viaţa ta? 2. Cum credeţi că ar trebui să se comporte un părinte faţă de copiii săi? 3. Cum credeţi că ar trebui să se comporte un copil faţă de părinţii săi? De asemenea, fiecare grupă a avut sarcina de a realiza un desen pe o coală A0, a cărui temă să fie "familia". La sfârşitul întâlnirii au fost prezentate concluziile discuţiilor din grupuri, precum şi desenele. Tinerii au "definit" familia ca: o comoară, un loc cald şi primitor unde se simt ei înşişi, o mare legătură de prietenie pe care se pot baza oricând şi oriunde, un mediu în care se formează ca oameni şi buni creştini, temelia vieţii lor, dar divin, susţinere, respect, alinare şi iubire, îndrumare, o grădină minunată în care ei cresc asemenea unor plante viguroase şi sănătoase sub atenta îngrijire a părinţilor.
În ceea ce priveşte comportamentul părinţilor faţă de copii au fost trase următoarele concluzii: că un părinte nu trebuie să fie asemenea unui "tiran", însă nici să se supună tuturor mofturilor şi capriciilor copiilor. Copiii au nevoie de îndrumarea părintească, uneori chiar să fie obligaţi să facă anumite lucruri, însă părinţii nu le pot dirija viaţa după propriile dorinţe. Vine un moment în care aceştia trebuie să îşi lase copiii să alegă drumul lor în viaţă. De asemenea, s-a mai spus că un părinte trebuie să ofere multă afecţiune, să încurajeze, să fie un bun exemplu de urmat, exigent atunci când e nevoie, să ofere o bună educaţie creştină, dar şi socială, să comunice, să dea sfaturi şi să îndrume.
Referitor la a treia întrebare, tinerii au răspuns că şi ei, la rândul lor, indiferent de vârstă, datorează respect şi ascultare faţă de părinţi, bun simţ şi sinceritate. Că trebuie să accepte că părinţii nu sunt perfecţi, că trebuie să se apropie mai mult de aceştia, să comunice deschis despre problemele pe care le au, deoarece părinţii nu le vor răul, ci numai binele şi cu siguranţă au multe de învăţat din experienţele lor. O altă idee interesantă care a fost luată în discuţie a fost aceea că dacă tinerii doresc atât de mult să fie înţeleşi de părinţii lor, la rândul lor şi ei trebuie să îi înţeleagă pe părinţi şi să fie convinşi că majoritatea acţiunilor părinţilor sunt spre binele lor.
(Sursa: ERCIS.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 1786, Ultimul acces: 2026-05-21 12:42:13

Timp total: 0,31s...

[]:1