Botezul este poarta de intrare în creștinism (I)[2011-01-20]- Când este indicat să botezăm un copil, la câte zile de la naștere?- În Biserica noastră este generalizat botezul pruncilor nou-născuți. Sfinții Apostoli, în activitatea lor misionară, au botezat persoane adulte, dar și comunități, familii întregi. Mărturiile Sfinților Părinți atestă existența practicii botezului copiilor încă din perioada apostolică. Sfântul Irineu (202), Origen (250), Fericitul Augustin (430) sau Dionisie Areopagitul, în secolul al IV-lea, vorbesc despre botezul copiilor ca practică ce a existat dintotdeauna, făcând parte din opera de însușire a mântuirii adusă de Hristos pentru toți, iar Canonul 110 de la Cartagena anatematizează pe cei care neagă necesitatea botezului copiilor. Botezul este poarta de intrare în creștinism, este momentul în care pruncul devine membru al Bisericii, dobândește "cetățenie bisericească", devine subiect de drepturi și obligații, fiind curățat de păcatul strămoșesc. Fără a exista o uniformitate liturgică a timpului când un copil trebuie botezat, din analiza mărturiilor scripturistice, canonice și a celor oferite de Sfânta Tradiție, botezul copiilor nu trebuie amânat o perioadă îndelungată după naștere. După generalizarea botezului copiilor nu au mai fost rânduite zile speciale pentru botez, ci el se putea săvârși oricând, în orice zi și la orice oră. Dacă pruncul nu era amenințat de moarte, conform Canonului 37 al Sfântului Ioan Postitorul, botezul copiilor ar trebui să aibă loc la 7 zile de la naștere pentru ca acesta să nu moară nebotezat. Lăsând la o parte botezul de necesitate sau de urgență, botezul copiilor este recomandat să se facă începând cu cea de-a șaptea zi după naștere, până în jurul împlinirii celor 40 de zile. Vechile pravile nu permiteau amânarea botezului după această perioadă. Singura situație care ar fi exceptată de la această regulă era aceea în care cele 40 de zile ar fi picat în unul din cele patru posturi, mai cu seamă în Postul Paștelui, deoarece ospățul nu putea fi făcut, însă, desigur, în cazul în care copilul se află în primejdie de moarte, botezul se poate oficia oricând. Regula a rămas valabilă și astăzi, dar, din păcate, nu se mai respectă. De aceea, recomandarea ar fi aceea ca botezul să se facă în jurul celor 40 de zile de la naștere, dar să nu cadă în posturi. - După ce criterii trebuie să alegem numele cu care ne botezăm copiii? - Între rugăciunile și rânduielile legate de nașterea unui prunc este și cea intitulată "Rugăciunea la însemnarea pruncului", când i se pune numele. Conform rânduielii, această rugăciune se citește în a opta zi după naștere. Copilul are însă la această dată deja un nume, deoarece înregistrarea copilului la oficiul de stare civilă s-a făcut după naștere, iar responsabilitatea prevăzută de normele legale în vigoare o au părinții. În acest demers, orice părinte trebuie să își amintească faptul că pruncul este persoană și se bucură de identitate proprie, iar numele unei persoane este parte a acestei identități sociale, dar și spirituale. Tocmai din acest motiv, alegerea numelui trebuie să fie un act pe deplin responsabil, trebuie consultați nașii, familia și preotul duhovnic, deoarece pruncul va purta acel nume întreaga viață, atât în fața oamenilor, cât și în fața lui Dumnezeu. Se întâmplă însă de multe ori ca părinții să opteze pentru nume care vor crea mai târziu chiar frustrări sociale, prin alegerea unor diminutive sau a unor nume sub influența ultimelor producții cinematografice. Aceste alegeri "interesante" pentru moment vor fi total desuete, într-un orizont de timp nu prea îndepărtat. Tocmai de aceea, părinții trupești, împreună cu părinții sufletești, nașii, trebuie să aleagă nume din bogăția onomastică a calendarului creștin-ortodox, nume românești, ori numele nașilor, dacă aceștia le poartă pe ale unor sfinți. Părinții au datoria morală de a da nume de sfinți copiilor pentru a-i așeza sub ocrotirea spirituală a acestora, sfinții respectivi devenind astfel protectorii lor în această viață, dar și în cea viitoare. De asemenea, frumoasa tradiție de a împrumuta numele unuia dintre nași creează o apropiere între acesta și fin. A început în ultimii ani să renască frumos tradiția conform căreia copiii primesc la Botez numele sfântului din ziua în care s-au născut ori un nume de sfânt mai însemnat din apropierea acestei zile, pe care să îl aibă ca model în viața lor duhovnicească. Un alt aspect privitor la modul cum ne numim copiii face referire la numărul numelor. Este recomandabil ca pruncii să primească un singur nume la botez, aspect important și din punct de vedere practic, mai cu seamă pentru faptul că în realitate nu este utilizat decât un singur apelativ. (Sursa: Ziarul Lumina) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1288, Ultimul acces: 2026-05-24 10:40:38
|
Timp total: 0,33s...
[]:1