© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
România în Europa prin Sfântul Ioan Casian[2011-02-28]Tot mai mult se vorbeşte astăzi în societatea românească pe diferite canale media că noi, românii, nu am avut nici un cuvânt de spus în ceea ce priveşte cultura şi spiritualitatea europeană. Se merge chiar mai departe cu desconsiderarea, arătându-se că noi doar am importat cultură şi spiritualitate, fără să oferim nimic în schimb spaţiului european creştin în care existăm de 2.000 de ani. Este o exprimare falsă făcută doar după nişte clişee pseudo-culturale şi intelectualiste care dă dovadă de un analfabetism religios, regăsit la tot mai mulţi aşa-zişi 'comentatori de profesie' pe diferite canale media care îşi dau cu părerea oricând şi despre orice, ca şi cum ar fi cu toţii nişte 'Leonardo da Vinci' (oameni universali) în miniatură.Dacă cercetăm cu atenţie dicţionarele de spiritualitate occidentală, vom vedea că un străromân de-al nostru, Sfântul Ioan Casian, originar din Scythia Minor (Dobrogea de astăzi), este considerat unul dintre organizatorii monahismului occidental, sursa principală a culturii şi spiritualităţii creştine în Europa medievală apuseană, fundamentul civilizaţiei europene de astăzi. Sfântul Ioan s-a născut în Dobrogea în jurul anului 360. În anul 382 întră într-o mănăstire din Ţara Sfântă la Betleem şi după câţiva ani primeşte permisiunea ca, împreună cu prietenul său Sfântul Gherman din Dobrogea, să meargă să-i cerceteze (viziteze) pe Părinţii deşertului din Egipt. Ei au rămas în Egipt până în anul 399. De aici au mers la Constantinopol, unde l-au întâlnit pe Sfântul Ioan Gură de Aur, care l-a hirotonit pe Sfântul Ioan Casian ca diacon. Au plecat din Constantinopol în anul 403, când Sfântul Ioan Gură de Aur a fost exilat, stabilindu-se ulterior lângă Marsilia (în Franţa de azi), unde Sfântul Ioan a fost hirotonit preot. Aici, Sfântul Ioan Casian avea să îşi îndeplinească vocaţia sa fundamentală, aceea de organizator al vieţii monahale, dar şi să îşi descopere deschiderea totală faţă de teologia ascetică, începând de acum să redacteze faimoasele sale scrieri referitoare la viaţa monahală, adevărate pietre de căpătâi în ceea ce priveşte întemeierea şi organizarea vieţii monahale în apusul Europei. Sfântul Ioan Casian va aduce cu sine în Galia (Franţa de astăzi) experienţa monahală fundamentală dobândită prin contactul direct cu viaţa călugărească din Ţara Sfântă şi Egipt, punând bazele a două mănăstiri: una de bărbaţi, închinată martirului marsilian din secolul III, Sfântul Victor, şi una de femei, întemeiată, probabil, pentru sora sa. Sfântul Ioan a trecut la viaţa veşnică în anul 435. Aceste câteva consideraţii legate de viaţa şi activitatea Sfântului Ioan Casian ne arată cât de important este Sfântul pe care îl prăznuim de fiecare dată în ultima zi a lunii februarie pentru creştinătatea europeană. În acelaşi timp, personalitatea sa este o carte de vizită a demnităţii ortodoxe româneşti în Europa creştină de astăzi, deoarece prin Sfântul Ioan Casian arătăm că noi, românii, am participat la fondarea culturii şi spiritualităţii civilizaţiei creştine europene de astăzi. (Editorial realizat de Pr. Ciprian Apetrei şi publicat în „Ziarul Lumina” din data de 28 februarie) Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1002, Ultimul acces: 2026-10-27 08:52:42
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
