Vaticanul vrea mai multă metafizică pentru preoţi[2011-03-23]Cardinalul a explicat faptul că Biserica se adaptează mereu nevoilor circumstanţelor istorico-culturale, şi că formarea filosofică lipseşte în multe instituţii ecleziale de astăzi. Această absenţă este notabilă mai ales într-o vreme în care "raţiunea însăşi este ameninţată de utilitarism, scepticism, relativism şi neîncredere în abilitatea ei de a cunoaşte adevărul despre problemele fundamentale ale vieţii", a susţinut prelatul. Noile îndrumări sunt în conformitate cu enciclica "Fides et Ratio" a Papei Ioan Paul al II-lea, care afirmă, a amintit Cardinalul, că "teologia a avut şi continuă să aibă nevoie de o contribuţie filosofică".Cardinalul Grocholewski a afirmat că Biserica doreşte să redescopere metafizica, adică o filozofie care să ridice din nou cele mai profunde întrebări despre fiinţa umană. Oficialul Vaticanului a insistat că tehnologia şi ştiinţa nu pot "satisface setea omului privitoare la întrebările ultime: ce este fericirea? cine sunt eu? este lumea rodul norocului? care este destinul meu? ş.a. Astăzi, mai mult ca niciodată, ştiinţa are nevoie de înţelepciune." A afirmat în continuare că "vocaţia originală" a filosofiei trebuie redescoperită: "căutarea adevărului şi dimensiunea ei sapienţială şi metafizică". A subliniat şi importanţa logicii, numind-o o disciplină ce structurează raţiunea şi care a dispărut datorită crizei actuale a culturii creştine. Rectorul Angelicum (Universitatea Pontificală Sf. Toma de Aquino), pr. dominican Charles Morerod, a afirmat că nu există contradicţie între filozofie şi credinţă. "Creştinismul presupune o armonie între Dumnezeu şi raţiunea umană. Importanţa filosofiei este legată direct de dorinţa umană de a cunoaşte adevărul. Experienţa arată că cunoaşterea filosofiei ne ajută la o mai bună organizare, în cooperare cu celelalte ştiinţe, a studierii oricărei ştiinţe. Metafizica doreşte să cunoască întreaga realitate - culminând cu cunoaşterea Primei Cauze a toate - şi să arate relaţia reciprocă dintre diferitele ştiinţe, evitând orice închidere în ele a acestora." Studiile de filozofie vor trece de la doi ani la trei ani. Vor fi cerinţe mai exigente pentru profesori, cerându-se doctorate în filozofie, de preferinţă obţinute în instituţii ecleziale. Studiile de teologie nu vor fi mai lungi, dar vor include mai multă filozofie în primii ani. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 973, Ultimul acces: 2026-10-28 01:37:40
|
Timp total: 0.04s...
[]:1