© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 1.13s...
Mănăstirea Antim şi-a sărbătorit ctitorul şi ocrotitorul[2011-09-27]În fiecare an, la 27 septembrie, Mănăstirea Antim din centrul Bucureştiului, îmbracă haine de sărbătoare, cinstindu-l aşa cum se cuvine pe ctitorul şi ocrotitorul ei, pe Sfântul Antim Ivireanul. Sfânta Liturghie, la sărbătoarea Sfântului Antim, a fost oficiată în biserica mănăstirii de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române alături de care s-au aflat Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal şi Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi şi în prezenţa a sute de credincioşi.În cuvântul de învăţătură rostit la Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evocat personalitatea marcantă a ctitorului şi ocrotitorului Mănăstirii Antim: „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul este cel mai mare mitropolit al Ţării Româneşti din toate timpurile. Acest locuitor al Ţării Ivirului este un dar al lui Dumnezeu nu numai pentru Ţara Românească, ci pentru toată Ortodoxia. Sfântul Antim s-a născut pe la anul 1650 în Iviria, în Georgia de astăzi, din părinţii Ioan şi Maria. Cum adesea ţara lui era invadată de turcii otomani, a fost luat ostatic. La 1690 a fost remarcat la Constantinopol de domnitorul Constantin Brâncoveanu care a i-a admirat inteligenţa, priceperea, evlavia şi isteţimea minţii. L-a adus aici la Bucureşti şi l-a pus coordonator, aşa cum am spune astăzi, al tipografiei domneşti. A tipărit la Bucureşti mai multe cărţi, apoi a întemeiat o tipografie personală la Mănăstirea Snagov unde a tipărit cărţi nu numai în limba română, ci şi în limba greacă, slavonă, arabă. Pentru ţara sa natală a trimis o tipografie şi a tipărit cărţi în limba georgiană. De aceea, Sfântul Antim Ivireanul este înainte de toate un tipograf, un cărturar, un om care îşi dă seama de importanţa tiparului în misiunea Bisericii”, după cum informează Radio TRINITAS. De asemenea, Preafericirea Sa a mai arătat că activitatea cultural-filantropică a Sfântului Antim Ivireanul este astăzi un model de mărturisire a ortodoxiei: „Avem o pildă de iubire ortodoxă frăţească indiferent de etnie, de neam şi prin aceasta vedem că Sfântul Ierarh Antim Ivireanul înţelegea universalitatea Ortodoxie. El nu provincializa Ortodoxia. Era patriot, dar nu un patriot egoist, ci un patriot generos aşa cum au fost majoritatea domnitorilor noştri români care au ajutat întreg Orientul căzut sub stăpânire otomană”. După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa a sfinţit noul mozaic de pe frontispiciul bisericii mănăstirii, care-l înfăţişează pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul. Icoana reproduce portretul în frescă al Sfântului de la mănăstirea vâlceană Govora. Mănăstirea Antim a fost ctitorită chiar de marele ierarh Antim Ivireanul şi ridicată în perioada anilor 1713 şi 1715, pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”, în care se păstra Sfântul şi Marele Mir. Încă de la început, Sfântul Ierarh Antim a hotărât ca biserica mănăstirii să poarte hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”. Mai târziu, în urma canonizării înţeleptului mitropolit, mănăstirea a primit şi hramul ctitorului său, Sfântul Martir şi Ierarh Antim. Începând cu anul 1950, complexul monahal de la Antim devine Paraclis patriarhal şi Reşedinţă episcopală, o soluţie fericită pentru a evita demolarea acesteia în timpul regimului comunist. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 13111, Ultimul acces: 2026-10-26 11:31:37
|
Timp total: 1.14s...
[]:1
