Sfântul Andrei Şaguna, al Ardealului şi al tuturor românilor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Sfântul Andrei Şaguna, al Ardealului şi al tuturor românilor

[2011-10-24]

Mitropolitul paşoptiştilor trece, la 29 octombrie, din manualele de istorie în calendarul bisericesc
Autor: DIANA SCARLAT
Credincioşii din toată ţara sunt aşteptaţi la Sibiu la sfârşitul săptămânii, pentru a participa la canonizarea fostului mitropolit al Ardealului, Andrei Şaguna. Acest eveniment, unic în faţa unei comunităţi, va avea loc la Catedrala Mitropolitană din Sibiu , la 29 octombrie. Sfântul Sinod a hotărât, la 21 iulie, canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei Andrei Şaguna şi Simion Ştefan, la propunerea sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. „Sfântul Sinod a aprobat, dar proclamarea canonizării este ca şi întronizarea celui care a fost ales pe un post. Noi nu am făcut altceva decât să îl trecem în rândul sfinţilor, în calendar, pe cel pe care Dumnezeu l-a ales şi pe care credincioşii l-au cinstit până acum”, spune IPS Laurenţiu Streza.
Propunerea canonizării mitropolitului Andrei Şaguna a venit pentru prima oară în 2006, atunci când au fost trecuţi în rândul sfinţilor mitropoliţii Varlaam şi Dosoftei ai Moldovei, Antim Ivireanul şi Grigorie Dascălul ai Ţării Româneşti, Calinic cel Sfânt al Râmnicului, dar şi marii ierarhi ardeleni luptători pentru Ortodoxie din secolul al XVII-lea Ilie Iorest şi Sava Brancovici. Andrei Şaguna va avea zi de pomenire la 30 noiembrie, iar Simion Ştefan, la 24 aprilie.
Andrei Şaguna s-a implicat în mişcarea revoluţionară de la 1848 a românilor transilvăneni. A fost copreşedinte al Adunării naţionale româneşti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat un program cu 16 revendicări politico-naţionale, apoi tot Adunarea l-a delegat în fruntea unor intelectuali români ca să ducă la Viena aceste petiţii pe care le-a prezentat împăratului, la Innsbruck şi la Viena, primind asigurări că ele vor fi satisfăcute. A tipărit mai multe manuale şcolare, a cerut profesorilor să scrie manuale, fiecare în specialitatea lui, a îndrumat întregul învăţământ românesc. Sub îndrumarea lui, s-au înfiinţat aproape 800 de şcoli în Arhiepiscopia Sibiului.
Şaguna a înfiinţat mai multe fundaţii la Arhiepiscopie din care se acordau burse unor elevi şi studenţi merituoşi. La îndemnul lui, avocatul Emanuil Gojdu a creat o fundaţie din care să se acorde burse pentru elevi, studenţi, dar şi meseriaşi. S-au acordat peste 5.000 de burse până la Unirea din 1918.
Viaţa mitropolitului Andrei Şaguna a fost plină de evenimente demne de un cap al Bisericii care a adus lumină în sufletele şi în minţile românilor, în vremuri tulburi. S-a născut la Mişkolţ, în Ungaria, la 20 decembrie 1808, într-o familie de negustori aromâni. Cerul copilăriei sale nu a fost chiar lipsit de nori, ba chiar a avut de depăşit numeroase obstacole, mai ales după falimentul tatălui său, când arhiepiscopul romano-catolic de Egger, Ştefan Ficher, l-a determinat să treacă la catolicism, împreună cu întreaga familie. Potrivit legilor de atunci, cei trei copii, între care Anastasie, viitorul mitropolit, au fost declaraţi romano-catolici, însă, la vârsta de 18 ani, toţi au declarat că vor să se întoarcă la credinţa pe care mama lor, Anastasia, nu a părăsit-o.
Andrei Şaguna a studiat, la Universitatea din Pesta, filosofia şi dreptul, având rezultate excepţionale la învăţătură. Cunoştea câteva limbi străine iar mulţi se aşteptau să înceapă o carieră în lumea laică. Şi-a îndreptat, însă, paşii spre Vârşeţ, la Şcoala Teologică iar la vârsta de 24 de ani, când a terminat studiile teologice, a pornit spre Mănăstirea sârbească Hopovo. A făcut un an de noviciat, iar la 25 de ani a fost uns în monahism, la 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei.
A activat în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe timp de 13 ani, fiind foarte apreciat de ierarhi, între care şi marele mitropolit Ştefan Stratimirovici de la Karlovitz şi urmaşul său, Ştefan Stancovici, apoi de Iosif Raiacici, care avea să ajungă patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe în anul 1848. A slujit ca asesor consistorial, în termenii de astăzi un consilier eparhial şi, în acelaşi timp, a fost şi administrator sau locţiitor de egumen la mănăstirile Iazac, Besenovo, Hopovo şi Kovil.
În 1846, după moartea primului episcop român de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sârb de la Karlovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe arhimandritul Andrei Şaguna vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu. A fost hirotonit arhiereu în Catedrala ortodoxă din Karlovitz, în Duminica Tomii din 1848, de mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, asistat de doi episcopi sârbi. Făgăduia atunci să-i „trezească” pe românii ardeleni din adâncul lor somn şi să-i ridice spre tot ce este bun şi înălţător.
A murit la 16/28 iunie 1873, lăsând prin testament întreaga agoniseală a vieţii sale Arhiepiscopiei Sibiului. Potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântat lângă biserica mare din Răşinari, unde slujise de multe ori, „fără pompă, fără muzică şi fără predică”, prohodit de un singur preot, duhovnicul său, ieromonahul Gherman Bogdan. Cu toate acestea, la înmormântarea lui au participat mii de români veniţi din toate părţile Ardealului.
Pentru toate meritele sale şi tot ce a însemnat pentru spiritul românesc din Ardeal, Andrei Şaguna va deveni sfânt ortodox român.
Moaştele Sf. Apostol Andrei – în procesiune la Sibiu
Racla în care se află Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, adus astăzi la Bucureşti de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, va fi dusă, în după-amiaza zilei de 28 octombrie, în procesiune, la Catedrala mitropolitană din Sibiu, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei. Sfintele moaşte vor rămâne la Sibiu până în după-amiaza zilei de 29 octombrie.

Sursa: www.culte.ro

Contor Accesări: 881, Ultimul acces: 2026-10-26 16:21:17

Timp total: 0.04s...

[]:1