© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
A încetat din viață artistul român Camilian Demetrescu[2012-05-10]Constrâns să fugă din țară cu sufletul răvășit de degradarea omului, s-a dedicat cu toate puterile pentru reconstrucția omului. Marcat de rana dezbinării dintre creștini, a transpus în artă visul unității dintre Roma și Constantinopol. Adept al abstractismului, a trecut fără rezerve la simfonia valorilor creștine. Lângă numele său, în ultimii ani ai vieții, îi plăcea să adauge, ca tot atâtea trepte către împlinire: "pictor, sculptor și cercetător de artă romanică". Astfel este prezentat pe situl Radio Vatican Camilian Demetrescu, numele de artă al lui Paul Constantin Demetrescu, născut la Bușteni în 1924, și decedat la Gallese, nu departe de Viterbo, în centrul Italiei, pe 6 mai 2012.După primele studii de artă în 1949, la București, Demetrescu începe să exploreze universul cromatic al artei religioase, intrând în coliziune frontală cu exigențele socialismului real din țară. În 1969 reușește să plece din România, pentru a se stabili în Italia, a doua sa patrie. Primele realizări artistice îl plasează în curentul artei abstracte, dar întâlnirea cu Mircea Eliade, în 1979, la Paris, îi deschide orizontul artei sacre. Începe să cutreiere Europa, cu hârtie și creion în mână, pentru a se "alfabetiza", după cum spune el însuși, cu limbajul simbolic al artei romanice. Începe o perioadă de creație deosebit de fecundă, în care s-au alternat critici caustice și aplauze sincere, lăsând pretutindeni amprenta unei personalități de înalt profil uman și creștin. La 2 ianuarie 2008, artistul român a prezentat Papei Benedict al XVI-lea o prestigioasă colecție de tapiserii cu subiect religios donată Sfântului Scaun, care și astăzi întâmpină pelerinii în Aula Paul al VI-lea a audiențelor generale sau în alte săli adiacente pentru audiențele papale private. Un număr impresionant de expoziții, mai ales în Italia, au oferit publicului un parcurs artistic menit să contribuie la vindecarea omului contemporan, în care s-au depozitat ruinele "declinului cultural" din ultimele secole și recentei "nenorociri a utopiilor totalitare". "Chipul omului de astăzi este degradat", afirma Demetrescu, "și pentru a construi o democrație cu față umană trebuie să fie reconstruit omul însuși, să se pună din nou împreună părțile unui om făcut bucăți de patru veacuri de diferite umanisme, iluminisme și utopii mai mult sau mai puțin științifice. Reconstrucția omului! Îmi vin fiorii când mă gândesc la toată ingineria antropologică din comunism care trebuia să clădească omul cel nou, destinat să locuiască fericit în cazarmele utopiei totalitare. Nu de această reconstrucție este vorba. Nu statul și politica trebuie să schimbe omul. Numai persoana umană se poate reconstrui pe sine pentru a deveni ceea ce Sfântul Paul înțelegea prin adevăratul om nou". A fost foarte critic față omiterea menționării rădăcinilor creștine în Constituția Europeană, criticând aspru pentru această opțiune autoritățile de la Bruxelles, "alarmate" de retrezirea religioasă a tinerelor generații. "Dacă ar fi să reprezint Europa creștină de astăzi într-un desen, aș face un trunchi de copac gigant, cu adânci rădăcini în pământ, dar retezat la sol, împietrit într-o dezolantă rană, plată și cenușie, din care ies, miraculos, copăcei în floare. Am muncit de zor vreme de secole ca să tăiem acel pom maiestos. Securea civilizației noastre s-a abătut asupra stejarului Marii Tradiții, dar limfa vitală continuă să urce, noile generații își redescoperă rădăcinile. Acești tineri sunt o minoritate, este adevărat, dar, cum ne învață trecutul, istoria o fac minoritățile. Majoritățile o îndură, luate de evenimente. Și în timp ce marea Europă este surdă la loviturile de secure care continuă, cealaltă mică Europă, lovită de insomnia conștiinței, veghează". Demetrescu s-a lăsat atins și de drama lipsei de unitate între creștini, tematica ecumenismului fiind determinantă în creațiile sale, în special după alegerea Papei Ioan Paul al II-lea pe Scaunul apostolic al Romei. De amintit aici, dintre multe altele, celebrul tablou votiv cerut de Mănăstirea Măicuțelor Trapiste de la Vitorchiano pentru beatificarea Maicii Gabriela Sagheddu (1914-1939), care și-a dedicat viața rugăciunii pentru unitatea creștinilor: Fericita Gabriela, în centru, întruchipând credința catolică, având în stânga turnurile Catedralei anglicane din Lincoln și, în dreapta, cupolele Bazilicii bizantine Sf. Sofia de la Constantinopol. În același registru spiritual, una dintre ultimele sale creații, tapiseria intitulată "Ut unum sint", inspirată din Enciclica omonimă a Fericitului Ioan Paul al II-lea despre ecumenism, în care Mântuitorul, pe un fond roșu aprins, cu trupul transfigurat de lumina învierii, poartă într-o mână Bazilica Sf. Sofia de la Constantinopol și în cealaltă Bazilica Sf. Petru de la Roma. La o expoziție recentă, intitulată "Hierofanii, între speranță și nihilism", un tânăr l-a întrebat: "Maestre, pe ce cale trebuie să apucăm?". Camilian Demetrescu a răspuns: "Voi, cei din generația voastră, vă aflați astăzi, după apusul ideologiilor, la o răscruce cu numai două direcții: într-o parte, bulevardul larg, autostrada care duce la nihilism, la cultura lui 'nu'; într-alta, cărarea culturii spirituale, a lui 'da', care conduce la Dumnezeu. Trebuie să alegeți. Înțeleg că e greu. Autostrada este rapidă, captivantă, dar nu duce nicăieri, sfârșește în balta dezamăgirii. Cărarea, în schimb, este îngustă dar merge departe. Cei mai mulți, probabil, vor alege autostrada. Dar voi, voi ce alegeți?" Slujba de înmormântare a regretatului artist român Camilian Demetrescu a avut loc miercuri, 9 mai - Ziua Europei - la Gallese, lângă Viterbo. (Sursa: Radio Vatican) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 871, Ultimul acces: 2026-07-29 00:17:31
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
