Despre rațiunile credinței, cu prof. dr. Andrei Marga și dr. Robert Lazu - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Despre rațiunile credinței, cu prof. dr. Andrei Marga și dr. Robert Lazu

[2012-11-24]
În cadrul conferințelor pe tema "Rațiunile credinței", au avut loc pe data de 22 noiembrie 2012, ora 19, două conferințe din prisma unor abordări științifice. Astfel, prof. dr. Andrei Marga (Institutul Cultural Român) a vorbit despre "Credință și știință: conflict sau complementaritate?", iar dr. Robert Lazu (Timișoara), despre "Cardinalii și evoluționismul. Știință versus teologie în contextul culturii contemporane". Moderatorul acestor conferințe a fost pr. prof. dr. Wilhelm Dancă.
Andrei Marga a început prin a situa filozofia, știința și religia în contextul istoric al fiecăreia. Astfel, filozofia se află astăzi după diferite curente filozofice care i-au influențat parcursul: contextualismul, deconstructivismul, relativismul. Astăzi ea se găsește în plin concretism (faptele perceptibile prevalează în fața valorilor). Concluzia trasă este aceea că filozofia s-a schimbat, luând anumite cotituri, unele semiotice (Charles Pierce), hermeneutice (H. G. Gadamer), altele religioase (ne aflăm într-o societate post seculară). Anumite pretenții ale filozofiei s-au ruinat, cum ar fi găsirea substanței sau originea și găsirea sensului vieții. În ce privește știința, ea a abandonat proiectul de a da o nouă etică omului. Iar religia a arătat că nu poate fi clasificată într-un muzeu al umanității, ci are un cuvânt de spus.
Reluând o temă a filozofiei germane, Lebenswelt, "lumea-trăită-a vieții", Marga a reanalizat relațiile dintre filozofie - știință și religie. Filozofia nu mai are un acces privilegiat la adevăr, având nevoie de știință pentru aceasta. Controversa dintre Habermas și Dieter Heinrich a adus la lumină întrebarea "cum explicăm conștiința de sine?" Răspunsul este imposibil fără intervenția religiei (creștinismul), care singură propune prin doctrina mântuirii un răspuns la această întrebare. Astfel, chiar dacă astăzi constatăm prăbușirea tribunalului filozofiei, descoperim importanța unei conlucrări strânse între cei trei piloni ai cunoașterii: filozofia, știința și religia. Fiecare are fragilitatea ei (știința îndeosebi fiind dependentă de constantele ei și de diversele constelații culturale) care o deschide la o cooperare cu celelalte. Putem astfel interoga împreună cu Papa Benedict al XVI-lea pertinența unui așa zis raționalism care se dezice de osmoza dintre credință și rațiune.
Robert Lazu a dezvoltat în conferința sa un caz particular al raportului dintre știință și rațiune: evoluționismul. Punctul de plecare a fost afirmația Fericitului Papă Ioan Paul al II-lea, din 22 octombrie 1996, în cadrul unei intervenții la Academia Pontificală pentru Știință: "să recunoaștem că doctrina evoluționismului este mai mult decât o ipoteză". Trei Cardinali au intervenit în decursul anilor care au urmat acestei afirmații, pentru a clarifica și explica poziția Bisericii: Cardinalul Joseph Ratzinger, Cardinalul Cristoph Schoenborn și Cardinalul Avvery Dulles. Astfel, Cardinalul Schoenborn a arătat importanța unei metafizici aristotelico-tomiste în înțelegerea conceptului de creație continuă. La fel și Cardinalul Dulles, care a insistat pe importanța metafizicii și pe doctrina Providenței lui Dumnezeu. Patru idei fundamentale sunt formulate ca importante pentru un creștin credincios de către Cardinalul Schoenborn: existența lui Dumnezeu Creator ex nihilo, marea varietate a creaturilor, creația este susținută continuu de Dumnezeu, fiecare creatură este ghidată de Providența divină. În finalul conferinței, Lazu a arătat contextul afirmației Fericitului Ioan Paul al II-lea.
Din întrebările și comentariile numeroșilor participanți la conferință a reieșit necesitatea promovării dialogului dintre credință și știință, fie la nivel filosofic, unde rațiunea ar trebui lărgită, fie la nivelul teologic, unde trebuie evitat falsul irenism și asumarea de către teologi a recentelor teorii științifice despre originea lumii. (pr. drd. Ioan Thomas Răileanu pentru ARCB.ro)
(Sursa: ARCB.ro)
Imagini:

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 1059, Ultimul acces: 2026-07-28 15:41:27