Rafila Găluţ: fecioara stigmatizată de la Bocsig

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Rafila Găluţ: fecioara stigmatizată de la Bocsig

[2013-04-19]

La Editura Surorilor Lauretane din Baia-Mare a apărut cartea cu titlul: "Rafila Găluţ: fecioara stigmatizată de la Bocsig" scrisă de PS Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj. Acest volum este cofinanţat de consiliul local Bocsig. Cartea ne vorbeşte despre cazul Rafilei Găluţ - fecioara stigmatizată din Bocsig, (1910-1939) care a ajuns la un grad înalt de sfinţenie, care s-a apropiat de Dumnezeu prin rugăciune, extaz, viziuni, stigmate. Toate aceste date sunt colectate din documentele originale aflate în Arhiva Episcopiei de Lugoj. Localitatea Bocsig se află în judeţul Arad şi face parte din teritoriul canonic al Episcopiei Lugojului. Cartea nu cuprinde doar o serie de mărturii, ci - prin felul în care sunt prezentate informaţiile cu privire la acest caz - prezintă câteva noţiuni de ascetică şi mistică, noţiuni ce au fost aşezate în paginile cărţii astfel încât să se poată înţelege cât mai bine ce înseamnă fenomenul stigmatizării şi astfel să se poată descoperi importanţa unui astfel de caz.
PS Alexandru afirmă în introducere că: "Prezenta lucrare este un început, o temă de cercetare, pentru a încerca să pătrundem «Planul Domnului», «Voinţa Domnului» şi ce aşteaptă El de la noi. Prin aceasta încercăm să răspundem şi dorinţelor credincioşilor noştri de a afla lucruri extraordinare din viaţa acestei fecioare din Bocsig care a trăit 29 de ani, din care ultimii în 7 ani a purtat periodic Rănile Domnului nostru Isus Cristos. Încă de la început, dorim să facem menţiunea că Rafila Găluţ nu se evidenţiază numai strict prin stigmate, ci şi prin viaţa ei de sfinţenie, prin caritate, prin exemplul vieţii sale." Prefaţa lucrării este realizată de Monseniorul Angelo-Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj, care "pentru o mai bună înţelegere a istoriei Rafilei Găluţ", recomandă cititorilor ca această carte să nu fie citită doar cu mintea ci şi cu sufletul. Apariţia acestei cărţi se vrea a fi doar un început de drum, un drum care se speră să fie continuat printr-o studiere aprofundată a acestui caz. În acest sens cartea este în acelaşi timp şi o provocare pentru cei care s-au rugat către Rafila Găluţ, să mijlocească pentru ei, să mărturisească evenimentele şi eventualele minuni ce ar fi de mare folos pentru o eventuală beatificare (recunoaştere oficială din partea Bisericii).
Rafila Găluţ s-a născut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad, fiind fiica lui Constantin Găluţ şi a Anei Zgerden. A fost botezată la 10 februarie 1910 în biserica greco-catolică "Sf. Gheorghe" din localitatea natală, de către Pr. Demetriu Nysztor. Credincioasă greco-catolică, de mică a fost foarte apropiată de Biserică. În 1931 doreşte să devină călugăriţă în Congregaţia Maicii Domnului de la Blaj dar, datorită sănătăţii sale fragile, este sfătuită să renunţe. În perioada 1932-1939 a purtat stigmatele (rănile Domnului), lucru confirmat nu numai de parohul locului, pr. Petru Vancu, ci şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit. Este interesant că în aceeaşi perioadă cu stigmatele Rafilei Găluţ, Icoana Maicii Domnului aflată în biserica greco-catolică din Scăiuş, a lăcrimat în zilele 30 septembrie şi 15 octombrie 1934. Cel care s-a ocupat la început de cazul Rafilei Găluţ a fost Episcopul diecezan al Lugojului, PS dr. Alexandru Nicolescu (1922-1936), apoi a urmat PS dr. Ioan Bălan (1936-1959) şi a continuat să adune mărturii, scrisori şi declaraţii IPS Ioan Ploscaru (1948-1998).
Pe baza rapoartelor primite de la preoţii care au studiat cazul Rafilei Găluţ şi a rezultatelor examenelor medicale, PS dr. Alexandru Nicolescu, Episcopul Lugojului, a informat în mai multe rânduri Congregaţia pentru Bisericile Orientale din Roma şi s-au primit şi răspunsuri la această corespondenţă. După 1 decembrie 1948, când Biserica Greco-Catolică din România a fost desfiinţată, Episcopii şi preoţii fiind închişi, cazul Rafilei Găluţ nu a mai fost studiat. După amnistia generală din 1964, cel care a reluat dosarul cu documentele despre Rafila Găluţ a fost IPS Ioan Ploscaru, succesorul la cârma Eparhiei de Lugoj. După ce Biserica Greco-Catolică şi-a recâştigat libertatea în decembrie 1989, IPS Ioan Ploscaru a publicat un articol despre Rafila Găluţ, în cartea "Meditaţii", lucrare postumă apărută la Editura "Viaţa Creştină" în anul 2003. PS Alexandru Mesian, pe parcursul celor aproape 20 de ani de când este Episcop de Lugoj, a efectuat şapte vizite pastorale la Bocsig. Cu aceste ocazii a aflat multe mărturii, unele din partea celor care au cunoscut-o personal pe Rafila Găluţ, altele din spusele altora, ori chiar de la descendenţi ai familiei din care provine Rafila. (după prezentarea apărută pe BRU.ro şi semnată de Raimondo-Mario Rupp)
(Sursa: BRU.ro)
Imagini:

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 835, Ultimul acces: 2026-07-21 22:17:20

Timp total: 0.03s...

[]:1