© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
O nouă religie: europenismul[2013-04-25]de Eugen TănăsescuUniunea Europeană tinde să ajungă o instituție religioasă sau, cel puțin, una de reglementare religioasă. Paradoxal, aceasta în numele unei himere numită neutralitate religioasă. Ce este religia? Urmărind etimologia cuvântului, vom afla că este vorba despre un anume tip de raportare la valori spirituale, adeseori (dar nu în mod obligatoriu) identificate ca fiind caracteristice unei divinități. Ea este rezultatul faptului că omul este ființă spirituală, care are o ierarhie de valori. Prin urmare, nimeni nu-i scutit de religiozitate și religie, chiar dacă religia sa nu coincide cu vreun cult recunoscut. Mai simplu spus, orice om crede în anumite valori. Cum Uniunea Europeană se pretinde o comunitate de oameni care cred în anumite principii și se conduc după anumite valori, este clar că ea posedă o anumită religiozitate. În consecință, manifestarea acesteia îmbracă forma unei religii, cum tot așa religiozitatea fiecărui om ia forma unei religii. Observând modul în care Uniunea Europeană înțelege să aplice regulile democrației, am ajuns la concluzia că încercarea autorităților de a se autodeclara neutre din perspectivă religioasă se va sfârși prin...apariția unei noi religii: europenismul. Aceasta deoarece orice încercare de raportare la religie (acceptare sau negare) se va solda cu o luare de poziție religioasă. Iar aceasta confirmă o mai veche teorie antropologică: religiozitatea, ca formă de raportare la valori spirituale, este ontologică omului. Care ar fi, într-o descriere succintă, caracteristicile noii religii? 1. Pretinde neutralitatea religioasă. În fapt, este o himeră, deoarece neutralitatea implică o pasivitate religioasă. Ori, prin directivele și recomandările UE, vom regăsi trimiteri la valori morale, spirituale, ceea ce face ca Europa să nu fie deloc pasivă religios, ci doar dă aibă un alt set de valori în care crede, desigur diferite de cele consacrate cultelor cunoscute până acum. 2. Deși pare sincretism, în realitate se practică reeducarea religioasă. UE pretinde că în spațiul comunitar oamenii își pot pune în comun tradițiile și culturile proprii, conform devizei unitate în diversitate. Numai că, în realitate, la capitolul credințe religioase Europa practică ceva contrar: autoritățile consideră că religia face parte din sfera privată și nu trebuie să conteze în adoptarea deciziilor comunitare. Urmarea este că spațiul comunitar este sterilizat de valorile religioase zis clasice, care sunt înlocuite cu valorile europenismului. 3. Impune europenilor o viziune comunistoidă asupra spiritului uman. Recent, eurodeputatul britanic naționalist Nigel Farage a acuzat UE de comunism și de furt de democrație. Lăsând deoparte discuțiile politico-economice (și ele destul de aprinse), sesizez că Europa încearcă să spună europenilor ce și cum să creadă în domenii controversate, bazându-se exclusiv pe principii secular-umaniste, care și ele sunt poziționate cumva față de religie. Deși la origini UE este un pact economico-politic, iată că ea se fundamentează pe anumite valori morale, ceea ce și stârnește controverse publice. De exemplu, reglementarea relației Stat-Culte, recunoașterea parteneriatelor și căsătoriilor LGBT, adopțiile de copii, eutanasia, procreerea asistată etc. Sau, pentru a nu părea unilateral, recentele evoluții legate de recunoașterea Kosovo. 4. Are alură de poliție spirituală. Deși UE recunoaște dreptul la opinie și liberă exprimare, precum și dreptul la nediscriminare, legislația în domeniu tinde să îmbrățișeze discriminarea pozitivă. Nedumerirea mea este următoarea: dacă eu opinez contrar unei valori pe care UE mi-o recomandă spre asumare, atunci săvârșesc un delict de opinie? Dacă majoritatea dintr-o țară membră nu acceptă valori recomandate de Bruxelles, țara este potențial sancționabilă? Dar dacă eu nu accept principiile pe care UE le susține (adică sunt eurosceptic), sunt pasibil de sancțiuni? Dacă răspunsul este da la vreuna din întrebări, înseamnă că UE încalcă ea însăși Drepturile Omului și devine un fel de poliție spirituală. Închei cu constatarea personală că dacă UE nu va ști să aplece urechea către supușii ei, găsind formule care să genereze armonie, nu tensiuni, într-un final va dispărea sau se va transforma în dictatură ori totalitarism. Aceasta deoarece, tehnic vorbind, nu poți să ții împreună, 500 milioane de suflete diferite, prin încercarea de a le omogeniza. Au mai încercat și alții înainte, în numele altor idealuri...dar dragoste cu sila nu se poate. Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 770, Ultimul acces: 2026-07-24 07:51:35
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
