Papa Francisc: În spatele războiului stă întotdeauna păcatul[2013-06-02]"Războiul este nebunie. Este sinuciderea omenirii. Este un act de credință în bani, care pentru cei puternici ai pământului sunt mai importanți decât persoanele". Deoarece "în spatele unui război există întotdeauna păcatele: există păcatul idolatriei, există păcatul exploatării oamenilor, al sacrificării lor pe altarul puterii". Papa Francisc, cu hotărâre și claritate, în limbajul său simplu și direct, a denunțat nebunia conflictelor care însângerează omenirea. A făcut-o de două ori în decursul a câteva ore, duminică dimineața, 2 iunie 2013. Mai întâi la celebrarea Liturghiei cu un grup de militari italieni răniți și cu rudele tinerilor care și-au dat viața în misiuni de pace, mai ales în Afghanistan; și apoi la rugăciunea Angelus, cu credincioșii adunați în Piața San Pietro, cărora le-a cerut o rugăciune în tăcere pentru cei căzuți în război și pentru rudele lor. Mulțimea a răspuns la invitația Pontifului cu un moment lung de tăcere.Pontiful a primit așadar în Capela din Domus Sanctae Marthae treisprezece soldați rămași cu răni de război în decursul ultimilor ani și rudele victimelor, în total circa optzeci de persoane. Alături de ei s-au aflat cei doi voluntari care coordonează întâlnirile de ajutor promovate de ordinariatul militar pentru Italia. Papa Francisc a concelebrat Liturghia cu Arhiepiscopul Vincenzo Pelvi, Ordinar militar, și câțiva capelani, și la final s-a oprit timp îndelungat cu fiecare dintre cei prezenți, pe care i-a îmbrățișat și mângâiat. A zâmbit pentru a-i încuraja și s-a emoționat ascultându-le relatările, unele dintre ele despre suferințe enorme. Cu ochii în lacrimi, mulți aveau la ei fotografii cu cei dragi decedați; alții purtau în trup consecințele unui conflict care în câțiva ani a făcut, doar între italieni, 52 de morți și o sută de răniți. La predică, Papa Francisc a vorbit liber, comentând lecturile zilei. "În prima", a spus el referindu-se la pasajul din prima carte a Regilor (8,41-43), "am auzit rugăciunea regelui Solomon din ziua consacrării templului. El a spus: Doamne, acesta este pentru toți. Și a mai spus: Doamne, ascultă-l și pe străinul care nu face parte din poporul lui Israel, dacă vine dintr-o țară îndepărtată pentru numele Tău; ascultă-l". Solomon dorea ca templul construit de el "să fie o casă universală, pentru toți: casa universală a rugăciunii". De aceea i-a cerut Domnului "să îi primească pe toți cei care vin să se roage în acel templu: pe toți". Deoarece "Domnul aude rugăciunea tuturor", a adăugat el. Pontiful s-a oprit apoi asupra Evangheliei lui Luca (7,1-10), "în care Domnul aude în particular rugăciunea unui om. Acel centurion al cărui servitor era bolnav și care i-a cerut lui Isus să îi vindece servitorul". A subliniat că "Dumnezeul nostru este astfel: aude rugăciunea tuturor, dar nu este un Dumnezeu care aude rugăciunea tuturor ca și când ar fi anonimi, nu; a tuturor și a fiecăruia. Dumnezeul nostru este Dumnezeul celui mare și Dumnezeul celui mic. Dumnezeul nostru este personal: aici suntem mulți care ne rugăm, dar Dumnezeul nostru ne ascultă pe fiecare dintre noi, deoarece Dumnezeu ascultă cu inima, iubește cu inima". "Domnul îi iubește pe toți pentru că îl iubește pe fiecare; el are o relație cu fiecare; și aude, ascultă rugăciunea fiecăruia", a spus el. În continuare a reflectat asupra războiului, adresându-se direct celor prezenți: "Noi am venit astăzi să ne rugăm pentru defuncții noștri, pentru răniții noștri, pentru victimele acelei nebunii care este războiul: este sinuciderea omenirii, deoarece ucide inima... ucide iubirea. Deoarece războiul vine din ură, din invidie, din dorința de putere, și de asemenea - o vedem de atâtea ori - din neliniștea după mai multă putere. Am văzut în istorie de atâtea ori că problemele locale, problemele economice, crizele economice din lumea întreagă, cei mari ai lumii vor să le rezolve cu un război". De ce? "Deoarece pentru ei banii sunt mai importanți decât persoanele; și războiul este tocmai aceasta: un act de credință în bani; în idoli, în idolii urii; în idolul care te conduce la a-l ucide pe fratele tău; te conduce la a ucide iubirea", a fost răspunsul Sfântului Părinte. Legat de aceasta, Papei Francisc i-a venit în minte întrebarea adresată de Dumnezeu lui Cain, care din invidie l-a ucis pe fratele său, Abel: Cain, unde este fratele tău? "Astăzi putem auzi acest glas: Dumnezeu, Tatăl nostru, plânge pentru această nebunie a noastră, și ne spune nouă tuturor: unde este fratele tău? Le spune tuturor puternicilor lumii: unde este fratele vostru? Ce ați făcut?" De aici invitația la a-l ruga "pe Domnul să îndepărteze de la noi orice rău" și la a repeta "cu durere, chiar cu lacrimi, cu lacrimile inimii: întoarce-te spre noi, Doamne, și ai milă de noi, deoarece suntem triști, neliniștiți; privește suferința noastră și durerea noastră, și iartă-ne toate păcatele. Deoarece în spatele unui război există întotdeauna păcatele: există păcatul idolatriei, există păcatul exploatării oamenilor, al sacrificării lor pe altarul puterii... Suntem siguri că Domnul ne va asculta. Va face ceva pentru a ne da spiritul mângâierii". Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 649, Ultimul acces: 2026-07-26 02:38:24
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1