Papa Francisc: Nimeni nu este creştin din întâmplare

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc: Nimeni nu este creştin din întâmplare

[2013-06-25]

A fi creştin este un răspuns la chemarea iubirii, la chemarea de a fi copiii lui Dumnezeu. Aceasta a fost tema centrală a predicii Papei Francisc de la Liturghia celebrată marţi dimineaţa în capela Casei Sf. Marta din Vatican. Sfântul Părinte a vorbit de asemenea despre certitudinea creştină că Dumnezeu nu ne lasă niciodată singuri şi ne cere să mergem înainte, chiar şi în mijlocul dificultăţilor. Au stat alături de Pontif la masa altarului Cardinalul Robert Sarah, preşedintele Consiliului Pontifical Cor Unum, şi Cardinalul Camillo Ruini, Vicar General emerit pentru Dieceza de Roma. Au asistat membri ai Consiliului Pontifical Cor Unum, ai Academiei pentru Viaţă şi ai Observatorului Vatican, aceştia din urmă alături de pr. José Gabriel Funes SJ, directorul Observatorului.
Papa Francisc a pornit de la prima lectură a zilei, din Cartea Genezei, care relatează discuţia dintre Avraam şi Lot despre împărţirea pământului. "Când am citit aceasta", a spus el, "m-am gândit la Orientul Mijlociu şi de aceea îi cer Domnului cu tărie să dea înţelepciune tuturor, să dea acea înţelepciune de a nu ne război, eu de aici, tu de acolo, înţelepciunea păcii". Avram, a observat Papa, "continuă să meargă". Avraam "şi-a părăsit ţara pentru a merge undeva, fără să ştie unde, acolo unde Domnul îi va spune". A continuat să meargă deoarece credea în Cuvântul lui Dumnezeu care "l-a invitat să iasă din ţara sa". Acest om, probabil de 90 de ani, a privit spre ţara pe care i-a arătat-o Domnul şi a crezut.
"Avram a plecat din ţara sa cu o promisiune: întreaga lui călătorie este îndreptată spre această promisiune. Modul în care a mers pe calea sa este un model pentru noi. Dumnezeu l-a chemat pe Avraam, o persoană, iar din acea persoană a făcut un popor întreg. Dacă mergem la Cartea Genezei, la început, la creaţie, îl găsim pe Dumnezeu care creează stelele, creează plantele, creează animalele, creează aceasta şi aceasta şi celelalte. [...] Dar creează Omul la singular, unul. Dumnezeu vorbeşte la singular despre noi deoarece ne-a creat după chipul şi asemănarea Sa. Dumnezeu vorbeşte deci la singular. I-a vorbit lui Avraam şi i-a făcut o promisiune şi l-a invitat să iasă din ţara sa. Noi creştinii am fost chemaţi unul câte unul: nici unul dintre noi nu este creştin din întâmplare. Nici unul." Există deci o chemare "pe nume, cu o promisiune", a spus Papa. "Mergi înainte, sunt cu tine! Merg alături de tine." Acest lucru era bine ştiut de Isus, care "în cele mai dificile momente se întoarce către Tatăl".
"Dumnezeu ne însoţeşte, Dumnezeu ne cheamă pe nume, Dumnezeu promite că va fi o linie de succesiune. Şi aceasta e cumva siguranţa creştinului. Nu este o coincidenţă, este o chemare, o chemare ce ne face să mergem înainte. A fi creştin este o chemare a iubirii, a prieteniei, o chemare la a deveni fiul lui Dumnezeu, fratele lui Isus, a deveni rodnici în transmiterea acestei chemări altora, a deveni instrumente ale acestei chemări. Sunt atâtea probleme, atâtea probleme, există atâtea momente dificile... şi Isus a avut multe! Dar mereu cu această încredere: 'Domnul m-a chemat. Domnul este asemenea mie. Domnul mi-a promis.'" Domnul, a repetat Pontiful, "este fidel, deoarece nu poate să se nege pe Sine: este fidel." Gândindu-ne la pasajul în care Avraam apare ca fiind "uns tată, pentru prima oară, tatăl popoarelor", ne gândim şi la noi înşine, "la noi, care am fost unşi prin Botez, şi ne gândim şi la viaţa noastră creştină."
"Cineva ar putea spune: 'Părinte, eu sunt un păcătos'. Dar cu toţii suntem, toţi ştim aceasta. Ce contează este, ca păcătoşi, să mergem înainte cu Domnul, să mergem spre acea promisiune pe care ne-a făcut-o, cu promisiunea rodniciei, şi să spunem celorlalţi, să le amintim celorlalţi că Domnul este cu noi, că Domnul ne-a ales şi că El nu ne lasă singuri niciodată! Această certitudine a creştinului ne va face bine. Fie ca Domnul să ne dea, nouă tuturor, dorinţa de a merge înainte, dorinţa pe care Avraam a avut-o în ciuda tuturor problemelor lui: să mergem înainte cu încrederea că El, care m-a chemat, care mi-a promis atâtea lucruri frumoase, este cu mine."

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 670, Ultimul acces: 2026-07-27 09:40:11

Timp total: 0.03s...

[]:1