© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Întâmpinarea Domnului[2015-02-01]Biserica Ortodoxă sărbătoreÈte la 2 februarie praznicul Întâmpinării Domnului. Evenimentul care constituie subiectul sărbătorii Întâmpinării Domnului Hristos apare relatat în Evanghelia Sfântului Apostol Luca.La 40 de zile după naÈtere, Mântuitorul Iisus Hristos este adus la Templu de Fecioara Maria Èi de Iosif pentru împlinirea rânduielilor Legii Vechi. În Templu este întâmpinat de dreptul Simeon Èi de ProrociÈa Ana. Simeon este descris de Sfântul Luca Evanghelistul ca un om credincios, un drept care respecta rânduielile Legii Vechi. Când dreptul Simeon a întâmpinat pe Hristos Èi a luat în braÈe pe Pruncul care este trimis de Dumnezeu să se Întrupeze, să se facă om Èi să devină Mântuitorul lumii, atunci a simÈit bucuria împlinirii făgăduinÈelor făcute de Dumnezeu Èi a simÈit eliberare interioară, duhovnicească ca răsplată a aÈteptării lui în rugăciune Èi în preamărirea lui Dumnezeu, Èi a mulÈumit lui Dumnezeu printr-o rugăciune: "Acum slobozeÈte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feÈei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor Èi slavă poporului Tău Israel". (Luca 2, 25-26). Cuvintele Dreptului Simeon sunt de fapt adeverirea împlinirii unei proorocii a proorocului Isaia, care prevestea naÈterea mai presus de natură a Mântuitorului. Totodată, Dreptul Simeon a făcut Èi o proorocie, după cum vedem în continuarea istorisirii de la Sfântul Luca. El prevesteÈte ceea ce avea să se întâmple cu Maica Domnului, ce avea să treacă prin sufletul ei atunci când Mântuitorul avea să pătimească pentru noi. 'Prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi', spune Sfântul Luca despre Dreptul Simeon că a rostit către Maica Domnului, prevestind patimile ce avea să le îndure acest Prunc Èi durerea pe care mama sa va trebui să o îndure. Potrivit tradiÈiei, bătrânul Simeon este unul dintre cei 70 de înÈelepÈi care au tradus din limba ebraică în limba greacă Vechiul Testament, la porunca regelui Ptolemeu al Egiptului. Se spune că, atunci când trebuia să traducă versetul de la Isaia, capitolul 7, versetul 14, anume 'Iată fecioara va lua în pântece Èi va naÈte fiu', s-a îndoit, gândindu-se că este imposibil ca o fecioară să nască, aÈa că a vrut să Èteargă aceste cuvinte Èi să spună 'iată femeia va lua în pântece'. Însă îngerul Domnului a intervenit Èi a făcut o minune, spunându-i să nu fie necredincios. È?i pentru că s-a îndoit de aceasta, nu va gusta moartea până ce nu va vedea Èi va Èine în braÈele sale pe Cel ce se naÈte din Fecioară, pe Hristos Domnul. Astfel, după cum se arată în VieÈile SfinÈilor, el a crezut cele spuse de înger Èi a aÈteptat cu dor venirea lui Hristos în lume, ducând o viaÈă dreaptă Èi fără de prigoană, ferindu-se de tot răul Èi rugându-se lui Dumnezeu să miluiască lumea. Această sărbătoare nu se referă doar la Taina Vechiului Testament Èi la întâlnirea dreptului Simeon cu Mântuitorul lumii, ci ea trimite Èi la modul Èi locul unde noi Îl putem întâmpina în mod real pe Dumnezeu, adică în Biserică Èi în rugăciune. În ceea ce priveÈte vechimea acestei sărbători, ea nu este foarte mare. Nu o găsim menÈionată în ConstituÈiile Apostolice Èi nici în "Testamentum Domini". Prima menÈiune documentară este cea din memorialul de călătorie al Pelerinei Egeria care ia parte la această sărbătoare în Ierusalim în ani 382 Èi 384, numind-o "Quadragesemae de ephifania", întrucât, atunci, la Ierusalim, NaÈterea Domnului se serba o dată cu Botezul Domnului. Întâmpinarea Domnului era sărbătorită la 40 de zile după Epifanie, adică la 14 februarie. De asemenea, de la Sfântul Ioan Gură de Aur avem o omilie la sărbătoarea "curăÈirii Mariei". Începând cu anul 494 este sărbătorită Èi la Roma înlocuind astfel vechea sărbătoarea păgână a lupercariilor închinată zeului Pan, supranumit "Lupercus". În Antiohia, a fost serbată în timpul domniei împăratului Iustin I (526), iar generalizarea ei în răsărit s-a făcut în cursul secolului a VI-lea, începând din anul 534, când împăratul Iustinian a schimbat data sărbătorii de la 14 februarie la 2 februarie (40 de zile socotite de la 25 decembrie, noua dată a serbării NaÈterii Domnului). Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 964, Ultimul acces: 2026-09-20 10:37:10
|
Timp total: 0.04s...
[1]:1
