Proiect de economie socială în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Proiect de economie socială în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului

[2015-03-02]

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, alături de Asociaţia Filantropia Ortodoxă Cluj-Napoca, implementează un proiect de economie socială, care a creat locuri de muncă în mediul rural printr-un program cu finanţare europeană, în valoare de 1.414.316 lei, din care 1.343.600,20 lei asistenţă financiară nerambursabilă. Despre realizarea şi implementarea proiectului am discutat cu Ana Căşvean, expert implementare, membru al echipei care a realizat acest proiect.
Proiectul este o premieră în Mitropolie?
Aş putea spune că este o premieră pentru că până acum nu s-au accesat fonduri europene. Este o premieră faptul că am accesat astfel de fonduri în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului. În Patriarhia Română s-au mai accesat fonduri, şi chiar pe economie socială. Proiectul a luat naştere în luna august, atunci l-am scris împreună cu două colege de-ale mele care vin din partea unei firme de consultanţă şi ne-am pliat foarte mult pe nevoile care existau la Departamentul Social, dar în aceeaşi măsură şi pe cele de la Departamentul Economic, pentru că proiectul în sine este unul de economie socială, în care se îmbină cele două aspecte, partea de economie cu partea socială.
A fost o nevoie reală pentru că foarte mulţi oameni care apelau la serviciile noastre, la Departamentul Social, au solicitat un loc de muncă. Ne-am gândit că este o oportunitate foarte mare, iar pe lângă asta, Arhiepiscopia avea nevoie să dezvolte o tipografie şi chiar şi o brutărie. Brutaria a fost dezvoltată de partenerul din proiect, Asociaţia Filantropia Ortodoxă Cluj-Napoca.
Proiectul a fost câştigat, am obţinut un punctaj destul de mare, a fost o bucurie pentru noi, iar acum încercăm să-l implementăm. Proiectul se derulează, începând din 15 octombrie, iar finanţarea este asigurată pentru 12 luni, numai că trebuie să asigurăm sustenabilitate încă 13 luni după încheierea proiectului.
Noi am accesat aproximativ 14 miliarde lei, din care 95% din sumă este pusă la dispoziţie de Uniunea Europeană, iar 5% sunt asiguraţi de beneficiar şi de partener.
În ce constă proiectul?
Se vor achiziţiona câteva utilaje pentru tipografie, se vor asigura salariile angajaţilor, diferite produse precum hârtia tipografică, materiale consumabile, toate cele necesare pentru derularea activităţii unei tipografii. Sediul este pus la dispoziţie de Arhiepiscopie, atât pentru tipografie cât şi pentru brutărie. În prezent o parte dintre angajaţi urmează cursuri de formare profesională. Era necesară această formare, pentru că sunt grup vulnerabil. La tipografie sunt angajate cinci persoane, urmează să fie angajate alte două persoane, în cel mai scurt timp, iar la brutărie sunt angajate cinci persoane. La tipografie sunt tipografi, un responsabil de marketing, un manager de întreprindere, iar la brutărie sunt un manager de întreprindere, patru brutari şi un şofer, pentru distribuţie.
Calificare şi loc de muncă
Cum au fost selectate persoanele vulnerabile?
O parte din persoane a fost selectată din bazele de date pe care le deţine Arhiepiscopia cu persoane vulnerabile, conform unui criteriu clar, al vulnerabilităţii, după care au fost aleşi. Trebuiau să îndeplinească unele dintre criteriile stabilite foarte clar în proiect: persoane cu venit minim garantat, persoane cu mai mult de doi copii, persoane care provin din familii monoparentale, mamă sau tată singur cu mai mulţi copii, femei în situaţii de risc. Acestea sunt criteriile alese şi, cumva, sunt caracteristice şi celor care vin cu solicitări, pe care noi le-am primit.
În prezent ei sunt în stadiul de formare profesională, se califică, vulnerabilitatea nu le-a permis până acum să aibă calificare în domeniu, iar ei, prin proiect, vor avea calificare în domeniu. Sunt cursuri speciale, acreditate de Autoritatea Naţională a Calificărilor, ei primesc un certificat, iar în baza certificatului îşi vor desfăşura activitatea. Brutarii au avut examen pe 25 februarie, la tipografi este un curs de mai lungă durată, calificarea are loc la locul de muncă.
Care vor fi activităţile?
Având în vedere că Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului are nevoie de mai multe materiale tipărite, între care cărţi, Revista Renaşterea, Revista Tabor, persoanele angajate vor încerca să acopere această nevoie de publicaţii, cărţi, tipărituri, postere, afişe ş.a.
La brutărie se va face prescura, pentru că de asta era mare nevoie. Clujul este un oraş foarte mare, se slujeşte Sfânta Liturghie zilnic şi se face destul de greu faţă la nevoia de prescură, iar asta este una din priorităţi. Pe lângă asta, se vor acoperi şi solicitări pentru parastase, toate cele necesare pentru pomană. Se vor realiza şi produse de patiserie, pâine.
Cum a decurs scrierea proiectului?
În primul rând a trebuit să respectăm paşii de eligibilitate, iar Arhiepiscopia, ca beneficiar, a trebuit să se încadreze în nişte cerinţe, şi anume că era furnizor de servicii sociale şi a putut astfel să aplice pentru proiectul acesta, iar Filantropia Ortodoxă, pentru că este un ONG, a putut aplica şi ea. Munca pentru proiect a fost împărţită la patru persoane, la scriere, a decurs foarte bine pentru că nu a fost un proiect foarte greu de realizat. În prezent suntem o echipă, avem, pe lângă noi, care suntem experţi în implementare - eu şi colega mea pe Arhiepiscopie, avem un manager de proiect, un responsabil financiar, pe fiecare organizaţie câte un secretar, şi un referent economist.
Pe perioada desfăşurării proiectului avem documente riguroase de respectat, urmăm nişte instrucţiuni, nu ne abatem. În prezent încă suntem în perioada de implementare, până în octombrie 2015, apoi va râmâne perioada de sustenabilitate, pe care şi după aceea trebuie să o demonstrăm. Legea economiei sociale spune că ar trebui ca o perioadă de trei ani trebuie să ne asigurăm că întreprinderea funcţionează şi să facem rapoarte în permanenţă către organismul care ne finanţează.
Formare pentru preoţi şi asistenţi sociali
În prezent promovaţi economia socială în protopopiate.
Acest proiect, pe lângă faptul că dezvoltă două întreprinderi frumoase, care oferă „educaţie“ şi „pâine“, „carte“ şi „hrană“, mai are două activităţi foarte benefice pentru Arhiepiscopie şi un plus, anume faptul că organizăm zece evenimente de promovare a economiei sociale în care noi le prezentăm preoţilor conceptul de economie socială şi cum pot accesa fonduri pentru o idee de afacere socială. Mai avem un curs, susţinut tot pentru preoţi şi asistenţii sociali ai Arhiepiscopiei: este cursul de manager de întreprindere socială, în care formăm 20 de oameni pentru a-şi deschide o afacere. Noi ne-am gândit la ei, chiar dacă nu reuşesc să deschidă o afacere, ei vor constitui o persoană resursă în teren. Ei sunt aleşi din fiecare protopopiat şi vor constitui câte o resursă pentru preoţii care intenţionează să acceseze proiecte de economie socială pe viitor.
La întâlnirea de la Beclean a fost formulată deja o idee a unui preot care dorea să realizeze un cămin de bătrâni sau o locuinţă protejată pentru vârstnici, care să fie generatoare de venit, este o idee foarte frumoasă, pe care sperăm să o vedem şi pusă în practică. Dacă preoţii vor veni cu idei, îi vom ajuta. Asta şi anunţăm la sfârşitul evenimentului: că noi le stăm la dispoziţie şi o să îi sprijinim, pe mai departe, în dezvoltarea ideilor de economie socială, tocmai de aceea am şi gândit ideea cu formarea câte unui membru din zonă, a unui asistent social care ar putea să facă munca pentru proiect, iar noi să oferim o imagine de ansamblu.
Economia socială este o miză pentru viitor?
În 2010 am făcut o vizită în Madrid, prilej cu care ni s-a prezentat conceptul de economie socială. Acolo este foarte dezvoltat deja, nu au atâtea facilităţi, cum avem noi, dar ei au învăţat să lucreze astfel, pentru că era mult mai uşor. Au început în zona agricolă să-l pună în practică, pentru că oamenii se puteau asocia şi era mai uşor să îşi vândă împreună produsele, decât singuri. Ei aşa înţelegeau economia socială: să ne asociem ca să devenim mai puternici.
La noi, în ţară, a apărut acum, de curând, şi există o propunere legislativă. Legea economiei sociale nu este încă aprobată în Parlament, există doar ca propunere. Putem spune că suntem într-o perioadă de pioneriat cu aceste proiecte de economie socială; situaţia nu este încă clară din punct de vedere juridic. La noi, în cadrul proiectului a fost simplu pentru că le-am dezvoltat ca puncte de lucru, deci nu au personalitate juridică, ele funcţionează în cadrul Arhiepiscopiei şi în cadrul Filantropiei Ortodoxe. Foarte mulţi dintre cei care au aplicat le-au transformat în personalităţi juridice şi este foarte complicat să le finanţezi.
Dar, în sine, conceptul de economie socială este foarte benefic pentru categoriile de persoane vulnerabile, care nu au posibilitatea să acceseze un loc de muncă. Sunt mai multe categorii de persoane, aş putea spune asistaţi sociali, care poate nu vor reuşi să lucreze niciodată din cauza vulnerabilităţii mai mari. Dar sunt persoane care, poate, doar temporar au o problemă pe care nu o pot depăşi, iar dacă noi le putem oferi un loc de muncă, el s-ar putea ajuta ca să îşi depăşească vulnerabilitatea, situaţia în care se află.
Eu consider că este ceva foarte benefic şi, aşa cum zicea şi managerul de proiect, „este foarte important să îi ajutăm pe oameni să pescuiască şi nu să le dăm peştele“.
Cum se pot implica parohiile?
Ne gândeam că este foarte important pentru parohii să dezvolte asemenea proiecte. Sunt parohii care se confruntă cu diferite situaţii, cu grupuri vulnerabile, cum ar fi comunităţi de rromi, şi care i-ar putea angrena în activităţi. Economia socială nu face profit, toate veniturile care se obţin trebuie reinvestite sau orientate spre o activitate de asistenţă socială sau să susţină o activitate de asistenţă socială. O dată înfiinţată o întreprindere, se ajută atât parohia cât şi comunitatea care există acolo. Este o situaţie din care toată lumea câştigă.
În Patriarhia Română mai sunt astfel de proiecte, în care lucrează deţinuţi ca persoane vulnerabile, iar recent am înţeles că mai este ceva de genul a ceea ce facem noi şi la Episcopia Severinului.
Acest proiect a fost scris în două săptămâni, la începtutul lunii august a fost depus, apoi în octombrie am fost anunţaţi că a fost acceptat. Şi în prezent există un timp foarte rapid de răspuns la evaluare. Ceea ce a fost interesant la proiectul nostru este că nu s-au făcut modificări pe el, am luat şi un punctaj foarte mare. Sperăm ca acest proiect să nu fie ultimul!

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 886, Ultimul acces: 2026-09-19 05:20:19

Timp total: 0.03s...

[]:1