Ora de religie - bucuria de a dărui[2015-03-07]La ceas de răscruce pentru ora de religie, chem amintirile care împodobesc trecerea timpului cu amprenta emoției și le aștern ca pe o spovedanie.În toamna anului 1992, când am devenit studentă a Facultății de Teologie Ortodoxă din București, am primit și un post într-o școală bună, unde copiii manifestau un real interes pentru disciplina religie. Clasele mari, a VII-a și a VIII-a, puteau să opteze sau nu pentru această disciplină, nestudiată în anii anteriori. Clasele mici aveau câte o oră de religie în program, dar clasele mari, terminale, a VIII-a, acum aflau despre ce pot descoperi la ora de religie. Îmi amintesc de faptul că diriginții jucau un rol esențial în orarul fiecărei clase, dacă elevii optau pentru studiul acestei discipline de la începutul anului. Cum elevii discutau între ei, schimbau impresii, au început să rămână mai mulți la această oră, care era ultima din program. La început doreau doar să asculte, apoi au cerut permisiunea să participe efectiv la ore. Alergam de la facultate, unde Îl cunoșteam pe Dumnezeu, la școală, unde împărtășeam această uimire și elevilor mei; practic, Îl descopeream pe Hristos în același timp cu ei. Mai multe informații în Ziarul Lumina. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 731, Ultimul acces: 2026-07-28 12:25:30
|
Timp total: 0.03s...
[]:1