Colocviu de literatură creștină organizat de Ziarul Lumina[2015-07-05]În perioada 3-5 iulie, Ziarul Lumina a organizat, la Mănăstirea Sfânta Cruce Caraiman din Bușteni, colocviul de literatură creștină Ridicat-am ochii mei la munți Repere ale liricii religioase românești. Au participat poeți și critici literari din toată țara.În deschidere, cuvântul de binecuvântare a fost rostit de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal, delegat al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, după cum informează Ziarul Lumina. Văd foarte multă poezie care se inspiră din Scriptură și tradițiile creștine ale poporului român. Există foarte multă poezie sacră, fie doxologică, psalmică, fie creată de poeți care ajung la starea de beatitudine, de inspirație pentru a-L preamări pe Dumnezeu sub forma poeziei. Astfel, învățătura creștină pătrunde mult mai ușor și mai plăcut în sufletul oamenilor. Preasfinția Sa a mai vorbit și despre curajul nemaipomenit al poeților religioși din vremea comunismului, a căror operă a ajuns la public fie pentru că cenzorii nu au văzut mesajul, fie pentru că ei au lăsat-o să treacă pentru că și-au dat seama că poezia de inspirație religioasă era un lucru foarte necesar sufletului acestui popor. Pr. Consilier Patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicațiilor Lumina, a subliniat faptul că acest colocviu stă sub semnul Psalmului 120 Ridicat-am ochii mei la munți - și a vorbit despre bucuria întâlnirii ce stă în prelungirea a ceea ce facem la suplimentul literar și artistic al Ziarului Lumina. Daniela Șontică, redactor-șef adjunct al Ziarului Lumina și coordonator al suplimentului Lumina literară și artistică, a făcut o scurtă prezentare a acestei publicații care apare lunar din aprilie 2014. Virgil Borcan, profesor de limba și literatura franceză la Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov și coordonator al cenaclului ce funcționează la această facultate, a prezentat o comunicare cu titlul Scurt traseu diacronic al poeziei religioase românești. Pentru început, profesorul a vorbit despre antologia Poezia religioasă românească, realizată de Ion Buzași, pe care o consideră un ice-berg al poeziei religioase românești. El a propus ideea realizării unei cercetări a proporției de sacru ce există în operele literare de-a lungul timpului, și a vorbit despre faptul că poveștile primitive ale umanității sunt îmbibate de sacru; pe măsură ce trece timpul, cantitatea de sacru scade. Lidia Popița-Stoicescu, redactor la radio Trinitas, unde realizează emisiunea Lumină lină, a vorbit despre Poeți români în căutarea lui Dumnezeu. Doamna Popița-Stoicescu a observat că există trei modalități de manifestare a poeziei religioase: o încercare de a da o definiție a lui Dumnezeu; o cale a Damascului drumul de la negare la convertire; mărturisirea cuvântului revelat. Concluzia acestei comunicări a fost aceea că poeții, fie că neagă, fie că sunt teribiliști, liber cugetători sau atei, sunt într-o însetată căutare a lui Dumnezeu. Poezia ca instrument de cunoaștere mistică este titlul prezentării susținute de Carmelia Leonte, ce semnează atât cărți de versuri, cât și de proză. Tema creștină este pe cât de generoasă, pe atât de restrictivă, pentru că există riscul de a se depăși distanța de la credința pură la declarația goală, fanfaroană. Orice poet autentic este religios, chiar dacă într-un mod neexplicit. Poezia este instrument de cunoaștere mistică, a subliniat Carmelia Leonte. O scurtă trecere prin istoria poeziei religioase în vremea de după cel de al Doilea Război Mondial a realizat Emanuela Ilie, conferențiar universitar, critic și istoric literar, ce a prezentat lucrarea Poezia religioasă înainte și după 1989. Constrângeri, prejudecăți, inerții de receptare. Conferențiarul a vorbit despre situația în comunism a poetului A. E. Baconski, al cărui poem de inspirație biblică La râul Vavilonului a fost descifrat de către cenzură fiind drept o critică la adresa regimului. Paul Aretzu, scriitor și profesor de limba și literatura română, a susținut o comunicare cu tema Rolul creației literare în creștinism, în care a subliniat necesitatea unei întoarceri de finețe către literatura veche. Concluzia sa este că religia și literatura au funcționat sincretic. Valori psalmice în poezia populară românească s-a intitulat lucrarea prezentată de poetul Florin Dochia. El a arătat că o lectură a psalmilor traduși de Dosoftei ne aruncă spre folclor și că a existat un schimb reciproc între planul folcloric și cel religios. Florin Caragiu a vorbit despre Poezie și iconicitate, lucrare dedicată memoriei surorii sale, Carmen Caragiu, și a subliniat existența fundamentelor religioase ale culturii. A fost prezent la colocviu și părintele profesor Gheorghe Holbea, prodecan la Facultatea de Teologie din București, care conduce un cenaclu literar la această facultate, unde vin atât studenți teologi, cât și studenți de la alte facultăți. Părintele a citit câteva creații ale poetului Daniel Turcea, plecat la Domnul la 33 de ani. În partea a doua a zilei de 4 iulie, au susținut recitaluri de poezie autorii: pr. Nicolae Stoia, Elena Dulgheru, Diana Caragiu, Monica Manolachi, Adriana Bulz, Florentina Loredana Dalian, Daniela Șontică, Paul Aretzu, Lidia Popița-Stoicescu, Carmelia Leonte, Simona Dumitrache, Daniel Drăgan, Florin Caragiu, Florin Dochia, Codruț Radi, Laurențiu-Ciprian Tudor, Sorin Lucaci, Eugenia Țarălungă, Emil-Iulian Sude. Duminică, scriitorii au participat la Sfânta Liturghie. Întâlnirea poeților la Mănăstirea Sfânta Cruce din Bușteni a fost și prilej pentru a crea împreună o poezie, la care fiecare dintre cei prezenți a contribuit cu câte un vers. Iată ultimele versuri ale acestei creații: Atât rămâne din noi: cât suntem întâlnire, comuniune, pe calea inimii cu Dumnezeu și cu oamenii/ De din jos de foarte sus, dusu-ne-am și ne-am fost spus. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 724, Ultimul acces: 2026-07-24 08:19:36
|
Timp total: 0.03s...
[]:1