© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Cine cred românii că a fost Arsenie Boca. Mitul duhovnicului produce 25 de milioane de euro pe an (Adevarul.ro)[2015-07-29]Completarea măsurătorii privind relație dintre români și Religie, Barometrul INSCOP-Research a inclus și un set de întrevări ce vizează percepția populației față de una dintre cele mai dezbătute teme religioase a momentului: fenomenul Arsenie Boca.În contextul în care datele prezentului sondaj au arătat că românii au o raportare consistentă la religie și că în marea lor majoritate nu resping fenomenul religios am căutat să vedem si cum este percepută o temă religioasă foarte promovată în ultimele luni în media. Desigur, pentru cler sau pentru credincioșii foarte practicanți, Arsenie Boca este o figură centrală a ortodoxiei românești. A cunoscut însă în ultimii ani o popularitate extraordinară, mai ales ca urmare a unei masive promovări mediatice de multe ori mai degrabă prin aspecte spectaculoase legate de activitatea sa religioasă. Mai poate deci religia genera în România teme de amploare mediatică? Și până la urmă, ce știu românii despre Arsenie Boca? 90,6% dintre români au auzit de Arsenie Boca, 8,4% nu au auzit. Nonrăspunsurile reprezintă 1%. Notorietatea lui Arsenie Boca este extraordinară și se datorează în bună măsură tipului de promovare mediatică de care a avut parte în ultima vreme. Deci o tematică religioasă poate genera notorietate foarte mare dacă este promovată la televizor, în special prin abordări de tip tabloid (accent pe senzațional, minuni etc.). Probabil nicio altă personalitate religioasă nu are în acest moment în România o promovare comparabilă. Din totalul celor care au auzit de Arsenie Boca, 34,8% spun că reprezintă pentru ei un sfânt, 17,2% că a fost preot, pentru 6,9% nu reprezintă nimic, 5,9% îl consideră un călugăr, 5,3% spun că reprezintă ideea de credință, 3,1% un duhovnic, 2,4% un om bun, 2,2% că te duce cu gândul la ideea de minune dumnezeiască, 2,2% părinte, 2,1% personalitate religioasă. 1,4% spun că este vorba despre un profet, 1,3% că e un model, 1,1% că e o afacere pentru Biserică, 1,1% spun că este vorba de un mit, 1% că e un părinte spiritual, 0,9% că e un mit creat de presă, alți 0,8% că e un simbol, 0,6% că e un vizionar, iar 0,5% că e un idol. 3,8% dintre respondenți au indicat alte semnificații, iar 5,3% este procentul non-răspunsurilor. Darie Cristea, director Inscop, face o precizare metodologică: Întrebarea a fost de tip deschis, tocmai pentru că subiectul pachetului de întrebări este mai neconvențional și am încercat să evităm a oferi niște variante de răspuns care riscau să inducă răspunsuri convenționale. Pe scurt, deși fenomenul Arsenie Boca este în mod cert o creație mediatică, publicul îl percepe pe fostul monah în primul rând pe latura religioasă, notorietatea tabloidizată fiind în acest caz convertită în popularitate. Există o rată infimă de respingere a fenomenului Arsenie Boca. Desigur, cunoașterea fenomenului este la mâna a doua, nu este una informată propriu-zis, ci una centrată pe minimul de informații oferit publicului în context mediatic - a se vedea faptul că un procent important îl asociază pe Arsenie Boca cu statutul de sfânt. Arsenie Boca a fost canonizat de public înaintea Bisericii Tot la nivelul celor care declară că au auzit de Arsenie Boca, 55,1% cred că ar trebui canonizat de Biserica Ortodoxă, 17,6% nu sunt de acord cu această idee, iar 27,3% reprezintă nonrăspunsuri. Darie Cristea, director general INSCOP, oferă unele explicații: Aici singura rezervă ar putea ține de înțelegerea de către public a conceptului de canonizare sau de ce utilitate are ideea respectivă practic de aici vine numărul mare de non-răspunsuri. Între cei care au răpuns efectiv la întrebare, canonizarea este susținută de o mare majoritate. Citit în primul rând prin acțiuni care trimit la ideea de minune, de har, Arsenie Boca este canonizat de facto de publicul interesat de problemă. Mitologia din jurul părintelui Arsenie Boca pare să fi devenit un fenomen ce oscilează între credință și afacere, între smerită închinăciune și profituri semnificative din pelerinaje, dar și din cărți sau diferite obiecte care au chipul duhovnicului. Considerat de ucenicii săi unul dintre cei mai mari duhovnici ai secolului XX și supranumit Sfântul Ardealului, la mormântul lui Arsenie Boca vin să se roage în fiecare an peste 800.000 de pelerini, care plătesc, în medie, peste 100 de lei pentru o excursie de două zile. La acest nivel, încasările, numai din pelerinaje, pentru un an întreg se ridică la peste 18 milioane de euro, bani care intră în buzunarele firmelor organizatoare de pelerinaje și a hotelierilor din zona Hunedoara Prislop. Pelerinaj instituționalizat Surse din zona pieței de carte religioasă susțin că peleinii care merg anual la Prislop nu sunt clienți unici, doar un grup de aproximativ 30.000 de persoane este dedicat tot timpul fenomenului. Cererea de pelerinaje către Prislop a mai format un curent. Mici companii de turism, companii de transport și chiar grupuri de credincioși au sute de oferte de excursii special organizate pentru pelerinaj la mormântul lui Arsenie Boca.18 milioane de euro este estimarea câștigurilor din pelerinajele la mormântul lui Arsenie Boca, 700 de pelerini intră simultan în curtea mănăstirii Prislop,63 de titluri de carte conțin numele lui Arsenie Boca Din informațiile care sunt disponibile pe paginile de internet ale celor care transportă pelerini, atât la mormântul părintelui, cât și la alte obiective religioase de pe traseu, o excursie de două zile, cu transport și cazare, costă între 60 și 180 de lei, în funcție de distanță, dar și de locul de plecare. Unul dintre organizatorii de astfel de excursii spune că într-un weekend obișnuit se pot înregistra în jur de 10.000 de pelerini, zilnic, însă dacă sfârșitul de săptămână coincide cu o sărbătoare religioasă importantă, numărul celor care vin să se închine la mormântul lui Arsenie Boca poate să depășească și 80.000 de persoane în două zile. În acest an, cel mai mare număr de pelerini care au trecut pe la mormântul lui Arsenie Boca a fost atins în minivacanța de 1 mai, când, în cele trei zile libere, au fost înregistrați aproximativ 95.000 de credincioși. Pentru comparație, în perioada Postului Mare, afluxul maxim a fost de peste 35.000 de pelerini. Organizatorii de pelerinaje spun că, în mod normal, peste 40 de autocare cu credincioși ajung la Mânăstirea Prislop la fiecare sfârșit de săptămână. Lor li se adaugă alte câteva mii de oameni care vin cu mijloace de transport proprii, dar și credincioși din localitățile apropiate și cei care sunt deja cazați în zonă. În aceste condiții, cozile formate de pelerini depășesc un kilometru, în condițiile în care curtea bisericii poate găzdui cel mult 700 de oameni. În zilele în care sunt sărbători religioase importante, accesul către mânăstirea Prislop este restricționat de poliție la aproximativ patru kilometri de locul pelerinajului. Zeci de cărți pe seama omului care a scris o singură carte Minunile atribuite Părintelui Arsenie Boca se fac simțite și în buzunarele editorilor de carte religioasă, care speculează din plin mitologia din jurul duhovnicului. Așa cum pelerinajele la mormântul de la Mănăstirea Prislop sunt un business deja consacrat, estimat la 18 milioane de euro pe an, din calculele făcute de Adevărul Financiar, și editarea de carte sub numele lui Arsenie Boca tinde să devină un fenomen cu un iz de câștig substanțial. Plecând de la datele provenite de la edituri, librării și specialiști în vânzări, piața de carte bisericească se cifrează undeva la 18-20 de milioane de euro anual. Din totalul de titluri vândute, cele care au o legătură (in)directă cu Arsenie Boca reprezintă aproximativ 20-30% din piață. Practic este vorba de 6-7 milioane de euro, doar din titlurile în care apare Arsenie Boca, bani care se adaugă la cei aproximativ 18 milioane de euro din pelerinaje Raportat la întraga piață de carte bisericească, doar 6-7 milioane de euro reprezintă câștiguri reale, la vedere, diferența ajungând în buzunarele celor care speculează fenomenul. De altfel, Patriarhia Română confirmă faptul că literatura religioasă este piratată în mare parte. Există multe titluri care nu sunt editate de Biserică. Putem spune că în această zonă avem o literatură paralelă, care reprezintă două treimi, a declarat în luna iunie pentru Adevărul Financiar purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica. Cuvintele Vii și Cărarea Împărăției Arsenie Boca vinde bine și asta se vede în ofertele editurilor, fie ele mari sau mici. O simplă căutare după numele Părintelui de la Prislop are ca rezultat nu mai puțin de 63 de titluri. De departe se remarcă lucrările mari, originale, cu sute de pagini și vândute la prețuri de până la 110 lei, publicate de editurile mari. La polul opus, editurile mici vin cu o ofertă de titluri de câteva zeci de pagini, cu tiraje relativ reduse și prețuri de vânzare între 2 și 15 lei. Cu o astfel de ofertă, întrebarea profanului care dintre aceste titluri îl reprezintă cu adevărat pe Părintele Boca e cât se poate de îndreptățită. Răspunsul e însă simplu. Părintele Arsenie Boca a scris doar o singură carte Cărarea Împărăției. Mai este o carte, Cuvinte vii, care a fost scrisă de maici după predicile părintelui. Aceste două cărți costă 110 lei bucata, a explicat pentru Adevărul Financiar directorul librăriei Sophia, Mihaela Constantin. Totodată, există și o serie de cărți scrise de oameni care l-au cunoscut direct pe Părinte sau au studiat fenomenul Arsenie Boca, dar și o inflație de titluri pur comerciale, menite să aducă profit editorilor Există foarte multă literatură religioasă, iar unele cărți au abateri grave de la cele bisericești. Din acest motiv, Biserica îndeamnă la echilibru, atrage atenția părintele Constantin Stoica. Secta australiană Martorii lui Iehova a ascuns de poliție peste 1.000 de cazuri de abuz sexual asupra copiilor în ultimii peste 60 de ani, relevă o anchetă a guvernului australian. Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 621, Ultimul acces: 2026-08-01 00:11:05
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
