Pelerini la locurile sfinte din Ţara Năsăudului

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Pelerini la locurile sfinte din Ţara Năsăudului

[2015-07-28]

Parohia „Naşterea Domnului” din Cluj Napoca, păstorită de părintele Nicolae Buda, a organizat al treilea pelerinaj din acest an la mănăstirile din Transilvania. Credincioşii din parohie au vizitat în primăvară mănăstirile din Munţii Apuseni şi judeţul Sălaj, iar de această dată, în 25 iulie, pelerinii s au îndreptat spre sfintele lăcaşuri din Ţara Năsăudului, informează "Ziarul Lumina".
Pelerinajul organizat de Parohia „Naşterea Domnului” din Cluj Napoca a cuprins mănăstirile năsăudene de la Nuşeni, de la Salva, mănăstirea aflată în vecinătatea localităţilor Rebra şi Parva, mănăstirea de la Cormaia şi cea de la Dobric. De asemenea, pelerinii au fost primiţi şi în câteva biserici parohiale din Beclean, Sângeorz Băi şi Năsăud, iar pelerinajul s a încheiat cu o oprire pentru rugăciune şi închinare la Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj.
Prima oprire din cadrul pelerinajului a fost la Mănăstirea „Sfântul Ilie” de la Nuşeni. Credincioşii, însoţiţi de părintele Nicolae Buda, s au închinat în biserica aşezământului monahal, după ce, pe drum, au rostit Acatistul Sfântului şi au ascultat minunile săvârşite de acesta, având în vedere că recent a fost ziua de prăznuire a Sfântului Prooroc Ilie, după cum a arătat părintele Nicolae Buda.
Mănăstirea Nuşeni, cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie”, adăposteşte o obşte de călugări condusă de protosinghelul Paisie Iloaie, fost stareţ al mănăstirii aflată în vecinătatea localităţilor Rebra şi Parva din Ţara Năsăudului. Părintele Paisie a fost o perioadă de timp la Muntele Athos, apoi s a întors pe meleagurile năsăudene pentru a se ruga şi a spori ajutorul acordat credincioşilor de aici. Mănăstirea Dobric a fost înfiinţată în 1991, cu sprijinul părintelui Marius Avram, pe un teren al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Biserica mănăstirii a fost construită în 1998, iar din 2009 drumul care duce spre mănăstire a fost asfaltat, astfel că în prezent accesul la aşezământul monahal este mai simplu. Din 2012, cu ocazia hramului mănăstirii, au fost aduse de la Mănăstirea Halmyris, judeţul Tulcea, şi aşezate spre cinstire şi închinare, moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion.
Acasă la Sfinţii Năsăudeni
Pelerinii au pornit, apoi, din nou la drum, iar următorul popas a fost la Catedrala „Sfântul Andrei” din oraşul Beclean, unde protopopul Doru Zinveliu i a primit pe credincioşi cu vorbe calde bun venit, gustări şi băuturi răcoritoare pentru a face faţă soarelui din ce în ce mai dogoritor. Părintele Doru Zinveliu a povestit istoria acestei biserici monumentale şi lucrările care se fac în prezent aici şi le a prezentat pelerinilor biblioteca şi muzeul de la subsolul bisericii, ce conţine numeroase obiecte de artă populară din Ţara Năsăudului.
Drumul a continuat la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” de la Salva. Aici pelerinii au fost întâmpinaţi de sunetul impresionant al clopotelor aduse de la Innsbruck ce răsună în toate zările, în văile şi pe culmile dealurilor ce străjuiesc locaşul de cult.
Aici, după ce s au închinat în frumosul lăcaş de cult pus sub ocrotirea Maicii Domnului şi a Sfinţilor Martiri Năsăudeni, pelerinii au fost ospătaţi prin grija stareţei Emanuela Moisă.
Mănăstirea Salva, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, a fost sfinţită în data de 10 mai 2013. Ideea construirii unei mănăstiri în această zonă a plecat de la parohul din localitate, Dumitru Morar, care a fost susţinut apoi de credincioşi. Cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, a protopopului de Năsăud, Ioan Dâmbu, şi a parohului Dumitru Morar, s au pus bazele mănăstirii, de către un sobor de maici venite de la Mănăstirea Govora, judeţul Vâlcea, împreună cu stareţa Emanuela Moisă şi cu duhovnicul, arhimandritul Teofil Roman.
„Mănăstirea a fost ridicată în apropierea locului sfinţit de sângele Sfinţilor Martiri Năsăudeni, care şi au dat viaţa pentru dreapta credinţă, la anul 1763, devenind altar de jertfă pentru zidirea Sfintei Mănăstiri”, a povestit stareţa Emanuela Moisă.
Impresionaţi de exemplul de credinţă al Sfinţilor Martiri Năsăudeni, precum şi de icoanele care îi înfăţişează, pelerinii au lăsat să li se aşeze în suflete frumuseţea locurilor şi a obştii de la Salva, pornind mai departe, tot în sunetul clopotelor, spre vatra monahală din Ţara Năsăudului, situată în apropierea localităţilor Rebra şi Parva.
Credinţa statornică a năsăudenilor
Impresionantul aşezământ monahal „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, străjuit de culmi înalte de dealuri, îi primşte pe pelerinii care îi trec pragul într un cadru frumos amenajat, elaborat până la cele mai mici detalii, care creează un întreg armonios. Aşa cum au observat pelerinii, în incinta mănăstirii nimic nu este lăsat la întâmplare, fiecare piatră având locul ei bine stabilit. Pelerinii s au recules în biserica mănăstirii, unde atât corpul cât şi sufletul este odihnit într o ambianţă primitoare. Părintele stareţ Chiril Zăgrean le a vorbit pelerinilor despre istoria acestui locaş, precum şi despre credinţa oamenilor din împrejurimi care sunt ataşaţi de mănăstire, participând în mod frecvent la slujbe, iarna sau vara, chiar şi la slujbele de noapte, rânduiala de aici fiind asemenea cu cea de la Muntele Athos. După cum a povestit stareţul, istoria mănăstirii este legată de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, cel căruia românii ortodocşi din Ardeal i au adresat o petiţie. Mesajul a fost găsit într un Minei descoperit în podul bisericii parohiale din Rebra, iar acesta amintea şi de o mănăstire ortodoxă cu hramul Bunei Vestiri, în acest loc. Din 1993 s a reînfiinţat vechea mănăstire, obştea fiind formată iniţial din călugări care au venit de la Mănăstirea Turnu, de pe Valea Oltului. În prezent, obştea este condusă de stareţul Chiril Zăgrean, născut în Salva, o altă vatră monahală năsăudeană. Înainte de plecare, stareţul le a citit pelerinilor o rugăciune apoi i a miruit, încredinţându i astfel proniei cereşti pentru a avea putere mai departe, în drumul lor spre locuri binecuvântate.
Maicile de la Cormaia, pe schelele spre cer
Din nou la drum, pelerinii au pornit spre Sângeorz Băi unde au vizitat Centrul Misionar pentru Tineret „Preot Profesor Ioan Bunea”, recent dat în funcţiune şi unde o serie de copiii plecau din tabăra găzduită aici, în timp ce alţi copii veneau pentru a participa la nenumăratele activităţi organizate de echipă şi voluntarii acestui aşezământ. Pelerinii au intrat, pentru a se închina, şi în bisericuţa aflată în vecinătatea acestui centru.
Următoarea oprire a fost tot la Sângeorz Băi, astfel că pelerinii au intrat pentru a se închina şi în Biserica „Sfinţii Apostol Petru şi Pavel” şi „Sfântul Nicolae”. Aici, parohul Dacian Şanta le a spus pelerinilor istoria acestui loc apoi le a rostit o rugăciune şi le a adus să guste din plăcintele maramureşene pregătite special pentru ei.
După acest popas la Sîngeorz Băi, pelerinii au pornit spre Mănăstirea de la Cormaia, aşezată pe valea Pleşei, între dealuri, dintre care se dezvăluie, pe rând, mai întâi noua biserică, pe o culme, apoi cea veche de lemn, într o vale.
La biserica nouă, cea de zid, pelerinii, alături de părintele Nicolae Buda, s au oferit să ajute maicile care tocmai dădeau jos schelele de pe care s a pictat zidul exterior de la intrare şi unde a fost recent pictată scena Înfricoşătoarei Judecăţi. În biserică, pelerinii s au rugat la frumoasele icoane de aici şi la moaştele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, primite de mănăstire în anul 2005.
Mănăstirea „Buna Vestire” de la Cormaia a fost reînfiinţată în anul 1994 pe locul unei vechi biserici din care au rămas doar câteva icoane. Istoria mănăstirii consemnează faptul că la 1752 s a ridicat locaşul de cult de un preot, Constantin, alături de un fost episcop de Rădăuţi, Vlădica Missail, considerat ctitorul acesteia. De asemenea, se spune că biserica de lemn a fost ridicată de călugări veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna, la 1863. Această biserică a fost, în timp translată într un sat din zonă, apoi adusă înapoi. În prezent în biserica veche se oficiază slujbe de două ori pe săptămână, iar cei care îi calcă pragul descoperă minunate opere de artă, între care şi câteva icoane de Tudor Zugravu. Obştea de maici de la Cormaia numără în prezent 26 de maici, fiind astfel una din cele mai mari din zonă.
La „Nicula Ţibleşului”
Drumul continuă, apoi spre oraşul Năsăud, unde iese în evidenţă impunătoarea Catedrală Ortodoxă „Sfântul Nicolae”, clădire ce pare că domină întregul oraş. Aici părintele Lucian Greabu i a primit pe pelerini cu multă căldură şi le a expus acestora istoricul marelui edificiu, a cărui construcţie a început la 1880, încheiată apoi, peste cinci ani. Un fapt inedit al acestei biserici îl reprezintă frumuseţea catapetesmei care a fost realizată la Viena, având influenţe baroce, dar care păstrează specificul răsăritean.
În decursul anilor biserica a fost zugrăvită în exterior, pictată şi resfiinţită de Patriarhul Teoctist, pe 23 mai 1993, moment de sărbătoare care a strâns mii de năsăudeni, după cum a povestit părintele Lucian Greabu. Credincioşii au avut posibilitatea de a se închina aici şi la moaştele Sfântului Nicolae, primite în dar de biserică. Pelerinii nu au plecat de aici până nu au gustat din bunătăţile pregătite de paroh, primind puteri noi pentru a continua drumul sub soarele dogoritor.
Calea pelerinilor a dus, de această dată, spre satul Dobric, în centrul căruia se află mănăstirea cu hramul „Sfântul Evanghelist Luca”. Aşezământul monahal, denumit şi „Nicula Ţibleşului”, a fost înfiinţat în 1992. A fost amenajat un paraclis de lemn, cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, apoi, la mănăstire, meşterii din satul maramureşean Bârsana au ridicat, în decurs de numai 30 de zile, o bisericuţă din lemn cu hramul „Sfântul Evanghelist Luca. În prezent este în lucru biserica mare de zid, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. De asemenea, aici există şi un cămin pentru persoane vârstnice unde sunt primite cazuri sociale, de care se îngrijesc maicile din obştea mănăstirii. Pelerinii au aflat aici şi despre greutăţile pe care le a întâmpinat obştea care a avut de suferit atât din cauza unor conflicte interconfesionale din zonă cât şi din cauza unor revendicări materiale. Şi aici pelerinii au fost primiţi cu gustări dulci, apă rece şi cafea, astfel încât să prindă noi puteri pentru a şi continua drumul.
Rugăciune la Nicula
Aşa cum soarele se pregătea să îşi încheie călătoria pe boltă, îndreptându se încet spre asfinţit, pelerinii se pregăteau şi ei să îşi încheie călătoria cu o ultimă oprire, prilej de închinare şi de mulţumiri aduse Maicii Domnului. Pentru că se îndreptau spre Nicula, pelerinii au cântat pe drum pricesne, aşa cum obişnuiesc cei care se pregătesc să se întâlnească, în rugăciune, cu Maica Domnului. De asemenea, pentru că pelerinajul se apropia de final, atât participanţii cât şi părintele Nicolae Buda au adresat mulţumiri şi felicitări organizatoarei acestui pelerinaj, Georgeta Plăcintar, membră a Consiliului parohial.
La Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, pelerinii de la Parohia „Naşterea Domnului”, însoţiţi, ca pe tot parcursul pelerinajului, de părintele Nicolae Buda, s au alăturat altor credincioşi veniţi la rândul lor să se închine la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. După ce au mulţumit Sfintei Maici şi au fost miruiţi în lăcaşul de cult, credincioşii clujeni s au îndreptat spre casă, odată cu soarele care a asfinţit, lăsând ca liniştea nopţii să le aştearnă în suflete amintirile din această zi în care au păşit pe cărări de Rai, prin porţile Cerului. Din aceste ferestre către Cer, pelerinii au adus cu ei acasă un licăr al luminii neînserate ce le va pâlpâi mereu în suflete.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 570, Ultimul acces: 2026-07-31 23:55:19

Timp total: 0.05s...

[]:1