© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc: indiferenţa îl dezgustă pe Dumnezeu[2015-11-26]Papa Francisc a lăsat la o parte discursul pregătit pentru întâlnirea cu preoţii, persoanele consacrate şi seminariştii din Kenya, spunându-le că dacă ceva îl dezgustă pe Dumnezeu, este atitudinea de indiferenţă. A oferit şi unele sfaturi practice, precum păstrarea Domnului în centrul vieţilor lor prin rugăciune şi Sacramente, subliniind că Biserica nu este o afacere, ci mai degrabă un mister care caută să îi slujească pe ceilalţi."Amintiţi-vă de Isus Cristos răstignit. Când un preot sau un consacrat uită de Cristos răstignit, vai de acea persoană. A căzut într-un păcat urât, un păcat pe care Dumnezeu îl detestă, care îl face pe Domnul să vomite", a spus Pontiful pe 26 noiembrie. "A căzut în păcatul indiferenţei, al stării călduţe. Dragi preoţi şi persoane consacrate, fiţi atenţi să nu cădeţi în păcatul indiferenţei." Întâlnirea Pontifului cu preoţii, persoanele consacrate şi seminariştii din Diecezele Kenyei a avut loc pe terenul de sport al Şcolii Sf. Maria din Nairobi, pe 26 noiembrie, prima zi plină petrecută în continentul african, urmând în agendă Uganda şi Republica Centrafricană. Înainte de discursul său, Papa Francisc a ascultat intervenţiile Episcopului Anthony Ireri Mukobo, Vicar Apostolic de Isiolo şi preşedintele comisiei pentru cler şi consacraţi a Conferinţei Episcopale Kenyene, precum şi a sr. Michael Marie Rottinghaus, de la Asociaţia Comunităţilor de Surori din Kenya (AOSK). Ambii i-au mulţumit Papei pentru Anul Vieţii Consacrate, deschis pe 30 noiembrie 2014, şi care se va închide pe 2 februarie 2016. Pontiful a vorbit liber, în spaniolă, Mons. Mark Miles oferind traducerea simultană în engleză. Reflecţia a început de la faptul că "Domnul v-a ales pe voi toţi, ne-a ales pe noi toţi", începându-şi lucrarea cu fiecare "din ziua în care ne-a văzut în Botez". În Evanghelie sunt unii care au dorit să îl urmeze pe Isus, dar li s-a spus nu. Urmarea Domnului pe calea preoţiei şi a vieţii consacrate înseamnă "că trebuie să treci prin poartă, iar poarta este Cristos". Când oamenii încearcă să intre "pe fereastră", ca cei din Evanghelie, nu este bine, explicându-le celor prezenţi ce să facă dacă văd pe cineva care încearcă să trăiască vocaţia consacrată dar nu are una: "îmbrăţişaţi-l şi explicaţi-i că este mai bine să plece". "Este mai bine pentru ei să plece, deoarece munca ce nu începe cu Domnul Isus nu se va sfârşi bine." Făcând aşa, îl ajuţi pe respectivul să înţeleagă ce înseamnă a fi chemat şi ales de Dumnezeu. A vorbit apoi despre cei care nu ştiu de ce Dumnezeu îi cheamă, dar o simt în inima lor. Aceştia "trebuie să fie liniştiţi, deoarece Domnul îi va face să înţeleagă". A avertizat însă împotriva celor cu chemare adevărată, dar influenţaţi de dorinţa de putere. A amintit de mama lui Iacob şi Ioan, care a cerut poziţii de frunte pentru fiii ei, la dreapta şi la stânga Domnului. "Există ispita de a-l urma pe Domnul din ambiţie, ambiţia de bani, ambiţia de putere", a explicat Papa, subliniind că fiecare persoană poate să spună probabil că i-au trecut prin minte astfel de ispite. La alţii "s-a sădit în inimă", dar în urmarea lui Isus "nu există loc de ambiţie sau bogăţie sau la a fi important pentru lume". "Vă spun serios acestea, deoarece Biserica pe care o ştim nu este o afacere, nu este un ONG. Biserica este un mister, misterul privirii lui Cristos asupra fiecăruia dintre noi, a celor care spun că îl urmează." Papa a spus că prin chemare Isus "nu ne canonizează", ci ne cere să slujim aşa păcătoşi cum suntem. Arătând spre apostoli, a observat că Evanghelia ne spune doar de unul care a plâns: Petru, care a înţeles că este un păcătos care l-a trădat pe Domnul. "Dar apoi Isus l-a făcut Papă. Cine îl înţelege pe Isus? Este un mister. Nu vă opriţi din plâns", a spus el, adăugând că atunci când lacrimile preotului sau persoanei consacrate se uscă "ceva nu este bine". Sfântul Părinte a vorbit apoi despre importanţa rugăciunii în viaţa preotului sau persoanei consacrate, explicând că atunci când se opresc din rugăciune, "sufletele lor devine ofilite şi veştejite ca smochinele uscate. Sunt urâte. Nu sunt atractive. Sufletul unui preot sau consacrat care nu se roagă este un suflet urât. Îmi cer iertare, dar aşa stau lucrurile." A subliniat şi importanţa unei atitudini de slujire, în special faţă de săraci, copii şi bătrâni. S-a declarat impresionat de persoanele ce îşi petrec viaţa lucrând într-un spital sau într-o misiune. Aceşti oameni "îi slujesc pe ceilalţi şi nu se lasă serviţi de alţii". A încheiat mulţumindu-le celor prezenţi "pentru urmarea lui Isus, pentru fiecare moment când vă simţiţi păcătoşi, pentru fiecare dovadă de tandreţe pe care o arătaţi celor nevoiaşi. Vă mulţumesc pentru toate acele momente când aţi ajutat o persoană să moară în pace. Vă mulţumesc că daţi speranţă vieţii. Vă mulţumesc că vă lăsaţi iertaţi, ajutaţi şi corectaţi." Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 915, Ultimul acces: 2026-09-20 08:07:13
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
