SINTEZE BIBLICE-TRIM. 4, 2015 - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

SINTEZE BIBLICE-TRIM. 4, 2015

[2015-12-25]
Va place?
Trimite
Added by Magdalena Toma L. on decembrie 24, 2015
SINTEZE BIBLICE MAJORI – TRIM. 4 – 2015
IEREMIA
Poate eşti chemat de Domnul la slujire, de copil.
Ca şi Ieremia-acceptă planul Lui şi fii umil!
Dumnezeu e Veghetorul! Să-mplineşti al Său Cuvânt!
Prin orice ar fi să-ntâmpini, rămâi credincios! Fii sfânt!
Criza cea mai grea şi mare din interior erupe. Ioachin şi Zedechia sorb păcatul ca din cupe.
În apostazie-afundă tot poporul şi n-ascultă
Strigătul lui Ieremia, prin care Hristos cuvântă.
„Cum M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii!
Şi-au săpat puţuri crăpate… Pot Eu a nu-i pedepsi?”
După cum, ca Ieremia, Diogene căuta
Om cinstit, mă-ntreb: „Azi, Domnul, ce găseşte-n viaţa mea?”
Ultimii cinci regi din Iuda, Iosia excepţie fiind,
Duc poporul la ruină, judecata Sa grăbind.
„Dar voi strânge rămăşiţa şi voi fi al ei Păstor”-
Spune Domnul. Azi, fac parte şi eu din numărul lor?
„Binecuvântat e omul care-n Domnul se încrede!
E ca pomul lângă ape, cu frunzişul veşnic verde.”
Dar în inimă păcatul când e-adânc gravat, refuză
Şi mustrarea, şi pe solul Domnului, şi chiar l-acuză.
„Doamne, până când păcatul secetă aduce-n lume?
Vindecă-ne Tu, o, Doamne, şi condu-ne pe căi bune!”
Ca şi Luther, Ieremia simte „focu-arzând” în oase,
De-a transmite fără teamă ale Domnului mesaje.
„M-ai înduplecat, o, Doamne! M-am lăsat înduplecat,
Dar necazuri, cu picioare în butuci, am îndurat.”
Sunt şi azi „Paşhuri” şi sfetnici fără teamă de Cel Sfânt.
Ca şi Ieremia-nvingem prin Hristos şi-al Său Cuvânt.
Oare trebuie şi nouă, în simboluri să ne spună
Domnu-avertizări solemne azi, când harul stă s-apună?
Suntem noi supuşi ca lutul în mâna Olarului?
Numai El remodelează, în noi, de vrem, chipul Lui.
Ca un brâu de in, iubirea-I ne-nconjoară necurmat.
De-L respingem, vom ajunge-n Babilon, un „vas stricat”.
Cum brâu-i lipit de coapse, ne vrea Hrist lipiţi de El,
Nimic să nu ne despartă pân’ vom fi cu El în cer!
„O, de mi-ar fi plin cu apă capul şi-ochii-izvor de lacrimi,
Mult aş plânge, zi şi noapte, pe poporul plin de patimi!”
La fel e de-ndurerată inima Celui Prea’nalt,
Căci exilul îi aşteaptă pe cei ce n-au ascultat.
Oare şi-azi continuă criza? Vezi ce idoli ai în suflet!
Dumnezeu poate să ierte şi să-ndrepte al tău umblet.
„Înţeleptul să se laude nu cu-nţelepciunea lui,
Ci că mă cunoaşte, ştie că sunt Domnul cerului!”
Mare mi-e şi azi mirarea cum, dintr-un bunic şi-un tată
Trăiţi în nelegiuire, Iosia e-o nestemată!
Viaţa mamei şi-a bunicii în bine-l influenţează.
Iosia face reforme: templul sfânt îl renovează;
Strică idolii, Tofetul; Paştele-i din nou serbat
Şi în legământ cu Domnul tot poporul e chemat.
„Iosia” poţi fi tu astăzi. Faci reforme-n viaţa ta?
Prin Isus, un templu sacru să îţi fie inima!
„Ascultaţi!” ne zice Domnul. Nu un jug de lemn, de fier,
Ci luaţi jugul Meu şi-urmaţi-Mi, blânzi şi umiliţi, fideli!
Luaţi şi crucea, şi Scriptura, spre-a respinge cu curaj
Pe alţi „Hanania” astăzi! Spuneţi lumii-al Meu mesaj!
Şi trăiţi, ca Ieremia, tot cuvântul predicat.
Cine-ascultă şi-mplineşte, va fi pentru veci salvat!
Israel, prin neascultare, la ruină a ajuns.
Îl aşteaptă-acum exilul şi-un Ierusalim distrus.
Glas profetic se aude astăzi prin alţi „Ieremia”.
Oare noi vom lua aminte?… Sau vom pierde veşnicia?
Ca un simbol al iubirii, curcubeul harului,
Strălucind, ne spune tainic c-avem preţ în ochii Lui.
Dumnezeu, prin Ieremia, legământu-l rennoieşte
De-a le da eliberare, -un viitor şi o nădejde.
O, aştept cu-ardoare ziua când cu Domnul vom serba
Noul legământ, la Cina din Împărăţia Sa!
Îl admir pe Ieremia, că alege să rămână
Cu-al său neam, cercând să-l smulgă din purtarea lui păgână.
Dacă spre Egipt întoarsă li-era inima de mult,
Nu-i de vină Ieremia şi nici scribul său, Baruc.
Nu vrem astăzi, pe-a’ lor urme să călcăm înspre ruine.
Doamne, ia-ne inimile şi întoarce-le spre Tine!
Azi, „profetul lacrimilor” nu mai este printre noi,
Dar solia-i actuală şi în vremea de apoi.
Avem lecţii preţioase din istorie de-nvăţat:
Ascultarea personală, viaţa fără de păcat,
Fără false ritualuri şi fără ipocrizie,
Tainic, tuturor vor spune că religia ni-e vie;
Şi că Dumnezeu iubeşte pe-orice om şi-l vrea salvat,
Cu întreaga-I rămăşiţă, în al cerului palat.
Acolo nu vor fi lacrimi… Marea Luptă s-a sfârşit!!!
Dumnezeu este iubire. Fie-n veci de veci slăvit! AMIN.
Magdalena Toma, 17 decembrie 2015

Sursa: www.Intercer.net


Contor Accesări: 1175, Ultimul acces: 2026-09-23 00:07:21