„Păcatele slujitorilor Domnului”. Eroi aruncaţi în mijlocul străzii (Jurnalul.ro) - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

„Păcatele slujitorilor Domnului”. Eroi aruncaţi în mijlocul străzii (Jurnalul.ro)

[2017-01-10]
Dacă s-ar face un top al ţărilor care îşi bat joc de martirii care şi-au dat viaţa pentru patrie, România ar fi cu siguranţă în frunte. Iar evenimentul care ar ţine-o mult timp acolo are printre pricipalii actori oameni ai Bisericii Ortodoxe Române, acuzaţi că au distrus mormintele unor eroi ai neamului pentru a face un ban în plus.
Dacă treceţi cu maşina zilele astea prin oraşul braşovean Făgăraş veţi deranja fără să ştiţi somnul de veci al eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial. Chiar în centrul oraşului, sub unul din cele mai aglomerate sensuri giratoriu din judeţ, sub o şosea care trepidează continuu de la traficul necontenit al camioanelor de mare tonaj care tranzitează centrul ţării, chiar acolo, sub Drumul european E68, stau puse de câţiva ani osemintele a 15 ostaşi care s-au jertfit în primele zile ale intrării ţării noastre în prima conflagraţie mondială. Nu există nimic care să amintească de prezenţa lor acolo. Nu e nici măcar o cruce, oricât de mică. Deşi făptaşii acestei ilegalităţi comise sunt chiar reprezentanţii Crucii: prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Cum se eliberează locurile de veci cu excavatorul
Acum mai bine de nouă ani, într-o zi de toamnă din 2007, un telefon suna insistent în redacţia principalului cotidian local din orăşelul braşovean Făgăraş. „Cineva ne anunţa că în cimitirul parohial un escavator scoate osemintele eroilor din Primul Război Mondial. Ne-am dus la faţa locului şi într-adevăr toată parcela eroilor era răvăşită, osemintele erau împrăştiate. Totul era făcut pe ascuns, noi am apărut întâmplător acolo la solicitarea cetăţenilor”, îşi aduce aminte Lucia Baki, director al ziarul Monitorul de Făgăraş. Nu numai terenul fusese răvăşit de escavatorul cu pricina ci şi conştiinţa şi sufletul multor localnici care văzuseră grozăvia atunci. „ Istoria locului este călcată în picioare, te dezonorează”, conchide acum Baki după ce ani de zile a scris despre acel eveniment. Imediat în acele zile a reuşit să afle şi cine era în spatele dezgropării cu pricina: chiar protopopul de Făgăraş Ioan Ciocan. Era o perioadă în care în cimitir nu mai existau locuri de veci libere iar mutarea părea să aibă o singură miză, în opinia jurnalistului: „Vânzarea de noi locuri de veci în cimitir. Căci imediat după scoaterea osemintelor ostaşilor, pe locurile acelea au apărut criptele cetăţenilor din oraş.
Îngropaţi sub asfalt, în intersecţie
La vremea respectivă când l-am întrebat pe protopop a şi recunoscut: «Da, eliberăm locul pentru a face spaţii noi pentru locuri de veci»”. Astăzi, întrebat de reporterii Jurnalului Naţional, protopopul de atunci Ioan Ciocan, retras din această funcţie între timp, dezminte: „Sunt minciuni! Nu erau locuri în cimitire, e adevărat, dar nu pentru asta i-am dezgropat noi”. „Cu cât aţi vândut locurile de veci eliberate?”, întrebăm. „Nu mai ştiu acum cu cât, dar banii nu s-au dus la nimeni decât la administraţia cimitirelor(aparţinând de Biserică n.r.), cu care s-au amenajat cimitirele. Sunt acolo, nu sunt luaţi de nimeni”. Într-un raport întocmit de Poliţia Municipiului Făgăraş se preciza că scoaterea osemintelor a fost motivată de faptul că: „datorită spaţiului mic, festivităţile de cinstire a eroilor nu se puteau desfăşura cu tot fastul cuvenit”. Preotul Ciocan, actualmente paroh la catedrala din oraş, ne detaliază cum a văzut el această mutare: „Osemintele erau puse la o jumătate de metru în pământ şi din punct de vedere al bisericii nu era canonic”. Îl întrebăm de ce biserica nu a fost deranjată de acest fapt timp de 90 de ani cât trecuse de la înmormântarea eroilor. Şi dacă totuşi nu erau îngropaţi la adâncimea corespunzătoare, de ce nu au săpat mai adânc exact pe aceleaşi locuri? „ Pentru că erau şi murdăriile. Erau brazii...Au fost 70 de brazi pe aleile din cimitir şi toate păsările şi-au făcut cuiburile acolo şi făceau mizerie pe trotuar şi peste morminte şi toată lumea nu avea loc şi spaţiu că totul era înghesuit de mormintele. Nu avea loc lumea să stea. Veneau autorităţile cu armata şi poliţie şi lumea care se aduna pentru oficierea slujbelor şi stăteau peste morminte şi peste osemintele eroilor care erau la jumătate de metru în pământ”, încearcă părintele un răspuns. Spune că a hotărât împreună cu reprezentanţii armatei şi cu primăria scoaterea eroilor de acolo, punerea lor în saci şi mutarea în sensul giratoriu din oraş în ideea de a construi peste noul osuar un monument frumos în cinstea lor. Aşa că spre finalul anului, pe o vreme geroasă de început de iarnă, au săpat în mijlocul sensului giratoriu, au turnat betoane, au chemat oficialităţi de la primărie şi de la armată şi, cu sobor de preoţi, au ţinut o slujbă eroilor ce aveau să sfârşească sub asfalt, în intersecţie.
Lege încălcată, sancţiuni zero
Preotul zice că a respectat întocmai legea bisericească: „am pus osemintele în saci noi, le-am stropit cu vin şi cu apă aşa cum se face”. Numai că mai era o lege de respectat: legea privind mormintele de război. Peste tot în lumea civilizată e ilegal să strămuţi osemintele eroilor. „Există stipulat atât în legislaţia naţională cât şi în cea internaţională în domeniu faptul că mormintele şi operele comemorative de război trebuie conservate în starea lor iniţială. Un alt principiu este acela că fiecare mort de război trebuie comemorat individual, adică trebuie să aibă parte de un mormânt singular”, explică Mioara Balosin, reprezentant al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, instituţie care s-a sesizat imediat în privinţa demersurilor ilegale ale protopopiatului de Făgăraş şi a oprit lucrările de construcţie a noului monument. Preotul Ciocan se scuză şi spune că la vremea aceea nu cunoştea legea. „Nu ştiu de ce nu am ştiut de lege”, zice. Ar fi fost obligaţia lui să se intereseze de condiţiile legale prin care se pot dezgropa eroii de război, căci protopopiatul era proprietarul cimitirului şi deci responsabil de soarta mormintelor. „Păi noi ştiam de legea noastră: după şapte ani de zile se pot dezgropa”. „Eroii au dreptul la un respect veşnic, mor pentru o cauză naţională şi este un exerciţiu de demnitate naţională, toate statele îşi îngrijesc mormintele de război, se îngrijesc de memoria celor care au murit pentru cauza statului respectiv, deci asta nu încape în discuţie”, conchide Mioara Balosin şi arată că încă de atunci Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a cerut insistent ca osemintele să fie readuse în gropile iniţiale. Numai că cerinţele imperative ale autorităţilor statului ca protopopiatul să refacă mormintele pe locurile iniţiale au rămas fără răspuns. Dintr-un motiv obiectiv.
Între timp protopopul a vândut noile parcele către diverşi cetăţeni ai Făgăraşului, oameni cu dare de mână, dispuşi să scoată bani buni din buzunar pentru un loc de veci atât de bine poziţionat. Şi uite aşa, de atunci lucrurile au rămas în aer. Osemintele stau tot sub sensul giratoriu din oraş într-o groapă betonată ce aduce mai degrabă a canal. Din delăsare, gaura de acces nici măcar nu are o uşă, ci o bucată de scândură bătută în cuie pe care o mai mută din când în când vântul sau curioşii care dau pe acolo. Cruce nu există la căpătâiul lor, ci un semn de circulaţie care obligă autoturismele şi camioanele care circulă continuu pe acolo să ocolească prin dreapta. Noul primar de Făgăraş, Gheorghe Sucaciu, promite să remedieze situaţia şi să mute osemintele într-un alt cimitir din oraş unde au fost rezervate deja parcele individuale pentru toţi cei 15 eroi români de sub asfalt.
„Există stipulat atât în legislaţia naţională cât şi în cea internaţională în domeniu faptul că mormintele şi operele comemorative de război trebuie conservate în starea lor iniţială. Un alt principiu este acela că fiecare mort de război trebuie comemorat individual, adică trebuie să aibă parte de un mormânt singular”Mioara Balosin
Presa locală scrie de ani buni despre această mutare de oseminte. Lucia Baki, directorul ziarului Monitorul de Făgăraş a fost jurnalistul care a ajuns la faţa locului chiar atunci când excavatoarele scoteau osemintele
Autor: Alex Nedea. 10.01.2017

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 1847, Ultimul acces: 2026-11-16 18:09:07