Către popor | Sinodul Bisericii Greciei despre Sfântul şi Marele Sinod din Creta

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Către popor | Sinodul Bisericii Greciei despre Sfântul şi Marele Sinod din Creta

[2017-01-28]

de Aurelian Iftimiu

În cadrul şedinţelor de lucru din 23-24 noiembrie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei a luat decizii privitoare la Sfântul şi Marele Sinod. O hotărâre presupunea informarea, după datoria pastorală, a plenitudinii (pleromei) Bisericii Greciei prin publicarea unei enciclice concise, cu limbaj inteligibil, după cum a făcut deja Biserica Ciprului, în vederea edificării şi informării responsabile. (Publicarea, cu purtarea de grijă a Sfântului Sinod Permanent, a unei broşuri informative „Către popor”).
Mesajul Către popor al Sinodului Bisericii Greciei a fost publicat şi cuprinde aspecte importante referitoare la Sfântul şi Marele Sinod. De menţionat că în mesaj se reafirmă faptul că documentele Sinodului din Creta vor reprezenta obiectul unui studiu ulterior. De asemenea, este condamnată orice tentativă de schismă şi depărtare de la Biserică din motive imaginare de rigoare (acrivie) dogmatică.
Redăm în continuare traducerea în limba română a Mesajului Către popor al Sinodului Bisericii Ortodoxe a Greciei referitor la Sfântul şi Marele Sinod.
Traducere de Basilica.ro
Sfântul Sinod al Bisericii Greciei se adresează tuturor credincioşilor pentru a-i informa cu privire la Sfântul şi Marele Sinod al Bisericilor Ortodoxe, care s-a întrunit în luna iunie 2016, în insula Creta. Principalul obiectiv al Sfântului şi Marelui Sinod a fost întărirea şi manifestarea unităţii tuturor Bisericilor Ortodoxe, dar şi abordarea a diferite aspecte pastorale actuale.
Pe baza concluziilor Sfântului şi Marelui Sinod:
Biserica Ortodoxă îşi exprimă unitatea şi sobornicitatea prin Sfintele Taine. Sinodalitatea slujeşte unităţii şi insuflă organizarea Bisericii, modul în care aceasta ia deciziile şi îi determină cursul. Merită menţionat de asemenea că Sfântul Sinod nu a făcut referire doar la autoritatea Sinoadelor Ecumenice cunoscute, ci pentru prima dată în cadrul lui s-au recunoscut ca Sinoade „de autoritate universală”, adică asemenea celor Ecumenice, Marele Sinod din timpul Sfântului Fotie cel Mare, Patriarhul Constantinopolului (879-880), Marile Sinoade din timpul Sfântului Grigorie Palama (1341, 1351, 1368) şi Marile şi Sfintele Sinoade din Constantinopol pentru respingerea conciliului unionist din Florenţa (1438-1439), a învăţăturilor protestante (1638, 1642, 1672, 1691) şi a etnofiletismului ca erezii ecleziologice (1872).
Bisericile Ortodoxe Autocefale nu constituie o confederaţie de Biserici, ci Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. În privinţa Diasporei Ortodoxe din diferite ţări ale lumii s-a hotărât continuarea funcţionării Adunărilor Episcopale cu reprezentanţi ai Bisericilor Autocefale pentru a asigura principiul sinodalităţii până la aplicarea rigorii (acriviei) canonice.
Pentru Biserica Ortodoxă, familia reprezintă un rod al unirii tainice „în Hristos şi în Biserică” dintre un bărbat şi o femeie şi este singurul garant pentru naşterea şi creşterea copiilor.
Biserica subliniază constant valoarea înfrânării, a ascezei creştine. Asceza creştină nu întrerupe legătura omului cu viaţa şi cu semenii, ci îl leagă de viaţa tainică a Bisericii. Ea nu îi priveşte doar pe monahi. Etosul ascetic este caracteristica vieţii creştine.
Biserica Ortodoxă condamnă persecuţiile, expulzarea şi uciderea membrilor comunităţilor religioase, convertirile forţate, traficul cu refugiaţi, răpirile, torturile, execuţiile inumane şi distrugerile materiale. Biserica îşi exprimă compasiunea în special faţă de situaţia creştinilor şi tuturor minorităţilor persecutate din Orientul Mijlociu şi din alte părţi ale lumii.
O lucrare fundamentală a Bisericii este misiunea, adică efortul ei de a da în mod continuu o mărturie de credinţă şi de a propovădui evanghelia fie credincioşilor care trăiesc în societăţile contemporane secularizate, fie tuturor celor care nu L-au cunoscut încă pe Hristos.
Dialogul în special cu creştinii eterodocşi (de alte confesiuni creştine – erezii) se realizează având ca bază datoria Bisericii de a mărturisi în toate direcţiile adevărul şi credinţa apostolică. Astfel se face cunoscută şi altora autenticitatea tradiţiei ortodoxe, valoarea învăţăturii patristice, experienţa liturgică şi credinţa ortodocşilor. Dialogurile nu presupun şi nici nu vor presupune niciodată vreun compromis în materie de credinţă.
Biserica Ortodoxă este Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, după cum se mărturiseşte în Simbolul de Credinţă. Nu poate fi concepută sfinţenia omului în afara Trupului lui Hristos, adică în afara Bisericii (Efeseni 1, 23). Sfinţenia este participarea la taina Bisericii şi la Sfintele ei Taine având ca centru Sfânta Euharistie. Sfinţii închipuiesc Împărăţia lui Dumnezeu.
Biserica este una, cea Ortodoxă. Conform Sfântului Vasile cel Mare, „toţi cei ce nădăjduiesc în Hristos nu formează decât un singur popor, iar credincioşii lui Hristos sunt acum toţi o singură Biserică (cu toate că aceasta ia diferite numiri după locul unde se află)» (Epistola 161, II – PSB 3 SN, Basilica 2010)”. Biserica aşteaptă întotdeauna întoarcerea tuturor oamenilor, eterodocşilor şi celor de alte credinţe la ea.
Documentele Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe reprezintă un obiect de aprofundare şi de studiu ulterior. Acest lucru este valabil pentru toate Sinoadele Bisericii. Dialogul teologic nu se întrerupe. O condiţie necesară este desigur păstrarea intactă a adevărului teologic şi realizarea dialogului fără fanatism sau diviziuni, fără conventicule (adunări secrete) şi schisme, care rănesc unitatea Bisericii. Schismele sunt boli spirituale greu de vindecat. După Sfântul Ioan Gură de Aur: „să destrami Biserica, să fii dispus la rivală, să creezi disensiune, să te lipseşti pe sine în continuu de sinod, acestea sunt de neiertat şi vrednice de mustrare şi multă le este pedeapsa” (PG 48, 872). De aceea sunt îndemnaţi credincioşii să nu confere greutate cuvintelor celor care îi îndeamnă să se depărteze de la Ea pentru a forma un grup separat în afara plenitudinii (pleromei) Bisericii, invocând motive imaginare de rigoare (acrivie) dogmatică.
Încheind acest mesaj, dorim să vă încredinţăm că toţi episcopii Bisericii Greciei priveghem şi rămânem neclintiţi în credinţa ortodoxă şi dedicaţi Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. „Deci, fraţilor, bucuraţi-vă! Desăvârşiţi-vă, mângâiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget, trăiţi în pace şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi.” (2 Corinteni 13, 11).
Drepturile de traducere aparţin Basilica.ro. Site-urile web care preiau informaţii de pe site-ul www.basilica.ro vor cita sursa informaţiei cu link către site.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1360, Ultimul acces: 2026-09-20 06:34:45

Timp total: 0.03s...

[1]:1