Papa Francisc: Cum rezolvăm crizele? Punând în centru persoana

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc: Cum rezolvăm crizele? Punând în centru persoana

[2017-03-25]

Întâlnire cu liderii europeni
25.03.2017, Vatican (Catholica) - Deconectarea de valorile din trecut – care susţineau persoana umană şi familia – ne-a pus într-o eră a crizelor, le-a spus Papa Francisc liderilor europeni. Dar, a subliniat el, există totuşi speranţă. „Europa găseşte noi speranţe când omul este pus în centrul şi în inima instituţiilor ei”, a afirmat el pe 24 martie. „Sunt convins că aceasta impune o disponibilitate atentă şi încrezătoare pentru a asculta aşteptările exprimate de indivizi, societate şi persoanele care formează Uniunea. Afirmarea centralităţii omului înseamnă recuperarea spiritului familiei, prin care fiecare contribuie liber la casa comună, în conformitate cu propriile capacităţi şi daruri.”
Europa îşi găseşte această nouă speranţă, a subliniat Pontiful, „când investeşte în familie, care este celula primă şi fundamentală a societăţii. Când respectă conştiinţele şi idealurile cetăţenilor ei. Când face posibil să ai copii fără teama că nu îi poţi creşte. Când apără viaţa în toată sacralitatea ei.” Afirmaţiile au fost făcute la întâlnirea dintre Papă şi 27 de şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană, alături de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European; Donald Tusk, preşedintele Consiliului European; şi Jean-Claude Junker, preşedintele Comisiei Europene. Liderii au venit în Roma pentru a celebra 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, prin care s-a înfiinţat Comunitatea Economică Europeană, unul dintre cele două tratate importante de la baza Uniuni Europene de astăzi.
În discursul său, Papa a avertizat asupra pericolului reprezentat de memoria scurtă privitor la istoria Europei – cu bune şi rele – şi, ca în alte discursuri, a îndemnat la întoarcerea la rădăcini, în acest caz la valorile fundamentale şi fondatoare ale UE. Dar spre deosebire de întâlnirile anterioare de natură similară, Papa Francisc a avut un ton mai optimist privitor la viitorul Europei, afirmând că în timp ce continentul trece prin crizele moderne – în sfera economiei, migraţiei, instituţională şi a familiei – acestea nu trebuie să fie exclusiv distructive. „Termenul criză nu este neapărat negativ. Nu indică pur şi simplu un moment dureros de îndurat. Cuvântul ‘criză’ îşi are originea în verbul grec ‘krino’, care înseamnă a discerne, a cântări, a evalua. Acum trăim un timp al discernământului, unul care invită să hotărâm ce este esenţial şi pe care să construim. Este un timp al provocării şi al oportunităţii.”
Pentru ca Europa să depăşească crizele actuale, liderii trebuie să se reconcentreze pe centralitatea persoanei umane, pe solidaritate, pe căutarea păcii şi pe deschiderea spre viitor. Valorile spirituale şi umane din trecutul Europei sunt calea de urmat în ceea ce devine o societate tot mai fără valori, una diferită chiar şi de cea de acum 60 de ani. „Europa are un patrimoniu de idealuri şi de valori spirituale unice în lume, unul care merită să fie propus încă o dată, cu pasiune şi vigoare înnoită, pentru că este cel mai bun antidot la vidul de valori de astăzi, care oferă teren fertil pentru orice formă de extremism”, a spus Papa Francisc. A oferit câteva exemple legat de cum poate fi înnoită speranţa Europei. O cale importantă este investirea în viitor prin oportunităţi ca tinerii să primească o educaţie bună şi să aibă posibilităţi reale de a munci.
În discursul său, a vorbit şi despre istoria Europei, cu „tragedia zidurilor şi diviziunilor”, şi despre eforturile de „dărâmare a acelor ziduri” care „împărţeau continentul de la Marea Baltică la Adriatică”, separând inclusiv familii. A citat din discursuri ale părinţilor fondatori ai UE, de la semnarea Tratatului de la Roma, din 1957, precum ministrul belgian de externe Paul-Henri Spaak, ministrul olandez de externe Joseph Luns, premierul de Luxembourg, Joseph Bech, cancelarul german Konrad Adenauer şi ministrul francez de externe Christian Pineau.
Abordând tema „gravei crize a imigraţiei”, Papa Francisc a spus că ea provoacă la o întrebare profundă, în esenţă culturală, şi anume: „Ce fel de cultură propune Europa astăzi?” Şi a continuat: „Teama care devine tot mai evidentă îşi are rădăcina în pierderea idealurilor. Fără o abordare inspirată de aceste idealuri sfârşim în a fi dominaţi de teama că alţii ne vor deranja din obiceiurile noastre, ne vor lipsi de confortul familiar şi vor pune cumva în discuţie un stil de viaţă care prea adesea constă doar din prosperitatea materială. Dar bogăţia Europei a fost întotdeauna deschiderea ei spirituală şi capacitatea ei de a ridica întrebări de bază despre sensul vieţii. Deschiderea faţă de simţul veşniciei a mers mereu mână în mână, dar nu fără tensiuni şi erori, cu o deschidere pozitivă faţă de această lume.”
Papa a avut cuvinte dure împotriva formelor moderne de populism, la care a spus că antidotul este solidaritatea. A definit solidaritatea ca presupunând „conştiinţa apartenenţei la un singur trup”, în acelaşi timp implicând „o capacitate din partea fiecărui membru de a avea compasiune faţă de ceilalţi şi faţă de întreg”. Trimiţând la 1Corinteni 12,26, a spus: „când unul suferă, toţi suferă”. Fără creştinism, valorile occidentale ale demnităţii, libertăţii şi dreptăţii „s-ar dovedi în mare măsură de neînţeles”, a continuat Pontiful. „În lumea noastră multiculturală, aceste valori vor continua să îşi aibă locul potrivit dacă vor avea o conexiune vitală cu rădăcinile lor cele mai adânci.”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 867, Ultimul acces: 2026-09-25 18:40:51

Timp total: 0.03s...

[1]:1