Cine este Sf. Ladislau?

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Cine este Sf. Ladislau?

[2017-03-25]

Jubileu Sf. Ladislau
25.03.2017, Oradea (Catholica) - La conferinţa de presă de miercuri de la Oradea Episcopia romano-catolică cu sediul în acest oraş a anunţat Anul Jubiliar Sfântul Ladislau. Dar cine este Sfântul Ladislau? Este considerat întemeietorul Diecezei de Oradea şi ctitorul primei catedrale a acesteia; a fost nu doar întemeietorul aşezării medievale fortificate din care mai târziu s-a format oraşul Oradea, ci în acelaşi timp şi un sfânt al Bisericii creştine cu adânci rădăcini în meleagurile bihorene, se poate citi în dosarul de presă difuzat la evenimentul din 22 martie.
Ladislau s-a născut în anul 1046 în Polonia, linia dinastică de care aparţinea fiind considerată în acea vreme uzurpator al tronului Ungariei. Părinţii lui au fost Béla I, viitorul rege al Ungariei, şi prinţesa Richeza, fiica regelui Mieszko al Poloniei. Familia s-a întors în ţară încă în anul naşterii lui Ladislau, aşezându-se în cetatea Bihariei, unde Ladislau şi-a petrecut cea mai mare parte a tinereţii copilărind în curtea tatălui său, începând de la mijlocul anilor 1060 deţinând calitatea de principe al ducatului Bihariei, titlu rezervat în acele vremuri pentru moştenitorii tronului Ungariei. De aici se trage profunda sa relaţie cu meleagurile din vestul ţării. De la moartea lui Ştefan I, în anul 1038, şi ridicarea pe tron a lui Ladislau I, Ungaria medievală a fost zguduită de războaie civile şi conflicte dinastice. Principalele merite ale domniei sale au fost consolidarea Bisericii şi a credinţei creştine, respectiv asigurarea ordinii şi a siguranţei interne a ţării. În urma războaielor purtate cu succes în Boemia, Rusia şi în frontierele estice ale ţării împotriva nomazilor, s-a format în jurul lui imaginea cavalerului de neînvins, care mai târziu s-a reflectat sub forma numeroaselor legende şi tradiţii populare legate de persoana şi faptele regelui. Statura lui voinică cât şi sfinţenia vieţii sale sunt trăsături caracteristice ale sfântului rege, amintite şi în legenda de canonizare, redactată pe la sfârşitul secolului al XII-lea.
În anul 1079 s-a căsătorit cu prinţesa germană Adelhaid, fapt care a contribuit la menţinerea păcii în Europa. În acelaşi timp însă cuplul regal a dăruit lumii un alt sfânt, fiica lor, Piroska-Paraschiva, cunoscută în tradiţia bizantină sub numele de Eirene, care a ajuns soţia împăratului Ioan al II-lea Comnenul şi se numără printre sfinţii Bisericii răsăritene. Ladislau a iniţiat canonizarea regelui Ştefan I la 20 august 1083, a înfiinţat episcopiile de Oradea şi Zagreb şi a fost ctitorul mai multor biserici şi mănăstiri, printre care a celei din Sâniob, Bihor, construită pentru adăpostirea moaştelor Sfântului Ştefan, una dintre principalele relicve naţionale ale Ungariei. Regele Ladislau se pregătea de preluarea comandamentului primei cruciade organizate pentru eliberarea Ierusalimului, când, în anul 1095, s-a îmbolnăvit şi a decedat subit în data de 29 iulie la Nitra. Trupul său neînsufleţit a fost aşezat în catedrala orădeană.
Datorită acestei înmormântări, şi a prezenţei moaştelor sfântului rege, venerat după canonizare lui din anul 1192, Catedrala din Oradea ctitorită de sfântul rege a devenit unul dintre principalele locuri de pelerinaj ale creştinătăţii occidentale, iar lăcaşul de cult extins şi reconstruit în mai multe rânduri într-una dintre cele mai mari şi mai frumoase biserici medievale ale bazinului carpatic. La începutul secolului al XV-lea, prin asigurarea unor privilegii papale, biserica orădeană a Sfântului Ladislau a fost ridicată la rangul celor mai importante centre de pelerinaj, alături de catedrala Sf. Marcu din Veneţia, biserica Sf. Maria Portiuncula din Assisi. În proximitatea mormântului sfântului rege au fost înmormântate mai multe figuri regale ale Ungariei: regele Ştefan al II-lea, regina Bearix de Luxemburg şi Maria de Anjou, respectiv Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, Boemiei şi împărat romano-german.
Relicvele Sfântului Ladislau s-au răspândit în evul mediu în întreaga Europă. În afara Ungariei azi se regăsesc în Zagreb, Dubrovnik, Aachen şi Bologna. Celebrul relicvar gotic în formă de bust, confecţionat la comanda Episcopului orădean Andrea Scolari pentru adăpostirea craniului regelui, cunoscut astăzi sub numele de Herma din Győr, se numără printre capodoperele orfevrăriei medievale europene. Membrii familiilor regale şi imperiale de Anjou şi Luxemburg l-au venerat pe Sf. Ladislau ca pe unul dintre principalii sfinţi protectori ai dinastiei lor, răspândind cultul sfântului rege în locuri îndepărtate ale Europei, cum ar fi sudul şi nordul Italiei, Polonia sau unele teritorii ale Germaniei.
Perioada de glorie a cultului Sfântului Ladislau s-a încheiat odată cu întărirea mişcărilor protestante şi distrugerea Catedralei medievale la mijlocul secolului al XVI-lea, punând capăt pentru câteva secole pelerinajelor, până când Catedrala medievală dispărută a fost înlocuită cu un lăcaş de cult demn de tradiţia istorică şi religioasă a locului, în forma celei actuale, consacrată abia în anul 1780. Având în vedere că tradiţiile legate de cultul sfântului rege în urbea orădeană s-au axat pe aceste două locuri, Catedrala medievală din cetate şi cea barocă, de astăzi, evenimentele comemorative din Anul Sfântului Ladislau, printre care principalul moment al anului, Pelerinajul Diecezan din 14 mai, se va organiza pe aceşti doi piloni: procesiunea cu moaştele sfântului rege pornind de la Catedrala medievală, va ajunge la biserica din cetate, în apropierea locului de veci a Sfântului Ladislau.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 855, Ultimul acces: 2026-09-25 21:32:36

Timp total: 0.05s...

[1]:1