Interese obscure cauta sa blocheze construirea unor chilii pe masivul Ceahlau

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,35s...

Ştiri şi Evenimente

Interese obscure cauta sa blocheze construirea unor chilii pe masivul Ceahlau

[2005-10-05]

Ateismul ştiinţific nemţean transformă chiliile călugărilor în camere de hotel(articol din ziarul Lumina de astazi)

▲ De câteva luni, în presa nemţeană se duce o campanie furibundă pentru împiedicarea ridicării unor chilii pe masivul Ceahlău ▲ Cetăţeni care se declară „apărători ai frumuseţilor naturii“ insistă în minciuna potrivit căreia Mitropolia Moldovei şi Bucovinei ar fi construit Casa Panaghia fără autorizaţiile necesare ▲ Cine se află în spatele acestei campanii de manipulare a opiniei publice? ▲

Zilele trecute, în cotidianul „Monitorul de Neamţ“ a apărut o serie de articole în care sunt consemnate declaraţii ale unor persoane care atacă Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru faptul că ridică o casă pentru monahi şi pelerini la mănăstirea de pe Ceahlău cu hramurile „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ şi ,,Schimbarea la Faţă“. Cea mai virulentă declaraţie consemnată în acest ziar aparţine profesorului Ion Iordache care, în calitate de preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Parcului Ceahlău, ar fi afirmat următoarele: „Măreţia acestei construcţii, care nu este altceva decât un hotel alpin, are ca scop atragerea turiştilor într-un loc pentru care MMB nu plăteşte impozite. Singura soluţie este instituirea unui comando care să dărâme clădirea într-o noapte şi să arunce resturile în hăurile muntelui“. Nu trebuie să fie specialist în ecologie pentru a realiza că această afirmaţie este una necivilizată şi nu „ştiinţifică“, cetăţeanul cu pricina riscând să fie acţionat în judecată pentru incitare la distrugere de bunuri materiale şi pentru împiedicarea exercitării cultului ortodox. Cât de multă dragoste are domnul profesor pentru această rezervaţie rezultă şi din faptul că doreşte să împrăştie pe această arie protejată „resturile“ unei clădiri. Abia acest gest de vandalism ar putea afecta o rezervaţie ecologică, nu-i aşa, „domnule“ profesor?

„Să nu credeţi că se face altceva decât se respectă legea“

Cu referire la acuzaţiile aduse, sunt necesare următoarele precizări: 1. Numele de „Toaca“ şi „Panaghia“ („Preasfânta Născătoare de Dumnezeu“) date unor vârfuri ale Muntelui Ceahlău arată că masivul a fost şi trebuie să rămână şi un loc de spiritualitate monahală ortodoxă, nu doar de turism secularizat sau sectant. Atâta timp cât pe Ceahlău există şi alte construcţii: Cabana Dochia, cu 130 de locuri de cazare, şi staţia Meteorologică, dotată cu locuinţe pentru personalul deservent, trebuie să existe şi Mănăstirea „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“, pentru că parcul naţional nu trebuie confundat cu un ţinut al sălbăticiei. 2. Mitropolia nu doreşte să facă „hotelărie“ pe Ceahlău, întrucât are deja în staţiunea Durău case pentru turişti. Însă condiţiile în care îşi duc viaţa monahii de pe Ceahlău în chiliile săpate în stâncă - în fapt adevărate bordeie - sunt foarte aspre şi inumane. Conform Constituţiei României, art. 29, Statul Român, prin autorităţile sale centrale şi locale, este obligat să asigure desfăşurarea normală a activităţilor unităţilor din fiecare cult, inclusiv a celor din Biserica Ortodoxă Română (şi aici sunt incluse şi mănăstirile, cum este cea de pe Ceahlău). Totodată, conform dreptului umanitar - naţional şi european, fiecare persoană are dreptul la condiţii de viaţă decente. În cazul de faţă şi monahii din Mănăstirea „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ şi ,,Schimbarea la Faţă“ de pe Muntele Ceahlău au dreptul la condiţii umane de existenţă, prin reabilitarea şi reamenajarea chiliilor şi a anexelor (trapeză, bucătărie, grupuri sanitare etc.). Noua casă Panaghia va fi mai ecologică decât actualele bordeie insalubre. 3. Casa Panaghia nu face decât să sistematizeze şi să concentreze într-un singur loc bordeiele actuale care sunt răsfirate în jurul bisericii, astfel încât, de fapt, se reduce spaţiul în care monahii îşi vor desfăşura activitatea. Mai mult, faptul că noua construcţie va fi ridicată pe piloni (nu direct pe pământ) arată grija deosebită pentru protejarea mediului natural. De altfel, aşa se intenţiona să se construiască încă de la început, de când s-a ridicat şi biserica, însă lipsa fondurilor nu a permis atunci acest lucru. Retrocedarea unor suprafeţe de pădure a adus în ultimii ani şi posibilitatea de a rezolva această problemă. 4. Într-un articol intitulat „Pericol pentru Cascada Duruitoarea“, publicat de acelaşi cotidian nemţean, se afirmă că apa necesară Casei Panaghia se va obţine prin captarea de apă din izvorul Fântâna Rece, care este principala sursă de alimentare a Cascadei Duruitoarea. În realitate, în proiect este prevăzut ca sursă de apă pentru Casa Panaghia rezervorul de apă care alimentează şi Cabana Dochia şi care a fost proiectat de la început supradimensionat, astfel încât să facă faţă unor noi racorduri. Aşadar, alimentarea cu apă a Casei Panaghia nu afectează în nici un fel debitul Cascadei Duruitoarea. Pentru deversarea apelor uzate este prevăzută o fosă ecologică, astfel încât să nu existe un impact negativ asupra mediului. De altfel, tot „Monitorul de Neamţ“ consemnează în ediţia sa din 28 septembrie declaraţia directorului APM Neamţ, Ştefan Gal Pal, care confirmă cele de mai sus: „Există studiu de impact şi acesta are şi avizul Academiei Române şi celelalte necesare în astfel de cazuri. Captarea nu se află în zona de protecţie specială. Dacă studiul spune că nu are nici un impact asupra mediului, atunci aşa este. Să nu credeţi că se face altceva decât se respectă legea“.

Reflexia unor mentalităţi de sorginte comunistă

Aşadar, construcţia Casei Panaghia pe Muntele Ceahlău este un drept şi o necesitate şi arată grija pe care Mitropolia Moldovei şi Bucovinei o poartă deopotrivă pentru călugări şi pelerini, dar şi pentru mediul natural. Pe aceste locuri, unde cândva „foşgăiau de sihaştri“, existau numeroase schituri care au şi conferit Ceahlăului statutul de „munte sfânt“ al românilor. Mănăstirea din vârful muntelui este astăzi un simbol al continuităţii noastre, o valorificare şi sub aspect spiritual, nu doar turistic a acestei zone atât de vizitate. A te împotrivi ca cei care se nevoiesc în acest sfânt lăcaş să beneficieze de condiţii umane este un act de cinism, de lipsă de respect pentru condiţia umană. În spatele unor astfel de acţiuni nu poate fi grija pentru natură, întrucât acest aspect este dintotdeauna o prioritate pentru Biserica Ortodoxă Română care se raportează la mediul înconjurător ca fiind „creaţia lui Dumnezeu“. Este posibil ca astfel de acţiuni, sau altele asemănătoare, să nu fie decât reflexia unor mentalităţi de sorginte comunistă care văd în religie un „rău social“ şi nu un factor de educare şi de ridicare a demnităţii umane. Din acest punct de vedere nu e nimic nou sub soare... ▲

Scurt istoric al mănăstirii de pe Ceahlău

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, în cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale, a ridicat pe Muntele Ceahlău o mănăstire cu hramurile „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ şi ,,Schimbarea la Faţă“, construind o biserică cu clopotniţă, care au fost sfinţite în anul 1993. De la această dată şi până în prezent, lăcaşul de cult funcţionează după toate rânduielile bisericeşti monahale, fiind un loc de rugăciune pentru credincioşi şi un punct de atracţie pentru mulţi pelerini şi turişti din ţară şi din străinătate. Aceste construcţii bisericeşti s-au ridicat în baza Autorizaţiei nr. 66/ 30.09.1991 eliberată de Prefectura judeţului Neamţ, autorizaţie care, la rândul ei, s-a întemeiat pe Acordul nr. 1377/18.08.1990 şi Decizia Primăriei Comunei Ceahlău nr. 12/ 9.10.1990 de atribuire a terenului în suprafaţă de 1500 mp. De asemenea, la baza autorizaţiei de construcţie a stat şi Avizul Ministerului Mediului nr. 72136/4.09.1991. În cadrul oferit de Muntele Ceahlău, sunt cunoscute tuturor condiţiile naturale vitrege şi aspre în care trăiesc preoţii şi monahii din acest lăcaş de cult, mai ales că în loc de chilii aceştia au nişte adăposturi săpate în subteran (bordeie). Pentru a îmbunătăţi condiţiile de existenţă şi de rugăciune ale călugărilor şi pentru a crea un spaţiu liturgic corespunzător, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a demarat atât de necesarul proces de reamenajare a spaţiului liturgic şi de pelerinaj existent în jurul bisericii şi de reabilitare a locuinţelor monahilor (chilii, bucătărie, trapeză, grupuri sanitare etc.). În acest sens, cunoscând faptul că Masivul Ceahlău este rezervaţie naturală, încă din anul 2003 Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a solicitat autorităţilor locale şi centrale găsirea unor soluţii legale pentru realizarea obiectivelor de mai sus. Aşa cum preciza într-un interviu acordat postului de radio Trinitas părintele Cătălin Urserescu, directorul Centrului Cultural Pastoral Durău şi unul dintre coordonatorii lucrărilor de la Casa Panaghia, această construcţie a obţinut toate avizele necesare, „pe baza unui proiect studiat şi aprobat“, inclusiv avizul Ministerului Mediului.

de Constantin Sturzu

Sursa: www.MMB.ro

Contor Accesări: 1017, Ultimul acces: 2026-06-02 21:28:15

Timp total: 0,39s...

[]:1