© 2005-2024 BISERICI.org
© 2005-2024 BISERICI.org
Timp stanga: 0,17s...
Comunicat de presa - Libertatea cultelor religioase de a fi factori ai pacii sociale[2007-01-06]Libertatea cultelor religioase de a fi factori ai păcii sociale- considerații privind noua Lege a cultelor - În calitate de președinte al delegației Bisericii Ortodoxe Române la consultarea cultelor religioase în vederea elaborării noii legi privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, facem precizarea că această lege, votată în Parlamentul României în 13 decembrie 2006 și promulgată de Președintele Traian Băsescu în data de 27 decembrie 2006, are marele merit de a fi, în primul rând, rezultatul consultării cultelor religioase din România, fapt de neconceput în regimul comunist ateu. Atmosfera amiabilă, de consultare a cultelor între ele și cu reprezentanții statului român (Ministerul Culturii și Cultelor și alte ministere), precum și noua orientare care a stat la baza elaborării proiectului Legii cultelor au arătat dorința cultelor religioase din România de a fi nu doar libere și autonome față de stat, ci și de a contribui, prin armonia și cooperarea dintre ele, pe de o parte, și prin parteneriat social cu statul, pe de altă parte, la pacea și progresul societății românești actuale. În această perspectivă, articolul 13 din noua Lege a cultelor are în vedere atât respectul mutual dintre cultele religioase, cât și respectul oricărui cetățean român față de credința celorlalți. Astfel, libertatea de conștiință și libertatea de expresie nu trebuie să umilească sau să lezeze sentimentul religios al cultelor, mai ales că România este o țară cu un popor eminamente religios. Așadar, articolul 13 din lege afirmă un principiu de conduită civilizată, pașnică și tolerantă pentru a se evita conflicte și tensiuni motivate religios. Noua Lege a cultelor garantează libertatea de asociere în grupare religioasă, asociație religioasă sau cult religios. O asociație religioasă poate deveni cult cu respectarea unor anumite condiții, prevăzute în articolul 17, aliniatul 1, al Legii cultelor: Calitatea de cult recunoscut de stat se dobândește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii și Cultelor, de către asociațiile religioase care, prin activitatea și numărul lor de membri, oferă garanții de durabilitate, stabilitate și interes public. Cultele religioase care au dorit această precizare în textul legii au avut în vedere faptul că statul român acordă sprijin financiar cultelor religioase nu pentru a le subordona, ci tocmai pentru că recunoaște rolul și contribuția lor la viața societății, după cum se precizează în articolul 7: Statul român recunoaște cultelor rolul spiritual, educațional, social-caritabil, cultural și de parteneriat social, precum și statutul lor de factori ai păcii sociale. Statul român recunoaște rolul important al Bisericii Ortodoxe Române și al celorlaltor biserici și culte recunoscute în istoria națională a României și în viața societății românești. Ca atare, condiția privind cei 12 ani de existență neîntreruptă și cea cu referire la adeziunile unui număr de membri cel puțin egal cu 0,1% din populația României pe care trebuie să le îndeplinească o asociație religioasă pentru a deveni cult se constituie în dovezi ale interesului public de care se bucură acea asociație și sunt o mărturie a contribuției aduse de ea la dezvoltarea vieții sociale. Aceste condiții, care par restrictive, exprimă, de fapt, tocmai dorința cultelor din România ca recunoașterea de noi culte religioase să nu fie una arbitrară, ci să aibă la bază criterii obiective, verificabile. În altă ordine de idei, faptul că la elaborarea acestei legi au fost consultate nu doar cultele din România, ci și organisme internaționale competente, exprimă interesul statului român de a avea o lege a cultelor cât mai bine armonizată cu legislația europeană și arată preocuparea lui ca această lege să corespundă standardelor internaționale, observând în același timp că nu există în lume, la ora actuală, nici măcar două legi identice în ceea ce privește libertatea religioasă și regimul general al cultelor, ci doar convergențe majore pe bază de principii fundamentale democratice, la care se adaugă multe deosebiri de la un stat la altul. Această diversitate legislativă arată că fiecare stat, când a elaborat o lege democratică a cultelor, a ținut seama și de tradițiile istorice sau de specificul național al statului respectiv. Din acest punct de vedere, noua Lege a cultelor din România corespunde întru totul specificului european și standardelor internaționale. Încercarea de a impune cuiva un model unic riscă să devină un fundamentalism democratic, care nu ține cont de libertatea statelor democratice și de specificul religios al popoarelor. În acest context, ni se par nefirești și surprinzătoare criticile adresate Domnului Traian Băsescu, Președintele României, pentru faptul de a fi promulgat noua Lege a cultelor, după ce aceasta a fost elaborată cu acordul cultelor și aprobată în Parlament cu o majoritate covârșitoare (cu un singur vot împotrivă și o singură abținere). În concluzie, avem convingerea că noua Lege a cultelor din România oferă un cadru legal deosebit de prielnic pentru libertatea religioasă, consfințind, pe de o parte, realitatea existentă din societatea românească și oferind, pe de altă parte, perspective noi pentru a uni libertatea cu responsabilitatea și coexistența pașnică dintre culte cu vocația lor comună de a contribui la îmbogățirea spirituală a societății românești și a patrimoniului spiritual internațional, date fiind bunele relații ale cultelor din România cu alte culte din străinătate. Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei Sursa: www.MMB.ro Contor Accesări: 1697, Ultimul acces: 2024-04-28 06:10:37
|
Timp total: 0,18s...
[1]:1
